Un inger, un demon, un zeu si o singura chelnerita

Book 3 Cap 8

In aceeasi noapte, David se trezi si privi in jur.Isi privi antebratele si ofta.Nu fusese doar un vis...Se imbraca repede cu ceva haine de a lui Damon si iesi afara.Stia ca Luana era ranita, dar acum era bine. O simtea.Damon dormea si el, in camera lor, pe scaun.Simtise o urma ciudata in casa...nu stia cine e, dar atata timp cat Damon nu face nimic nici el nu avea de gand sa reactioneze.
Cu gluga trasa pe cap, porni la pas pe nestiind incotro sa se indrepte.
Picioarele lui mergeau fara ca el sa le conduca.
In aproximativ 30 de minute, ajunse in fata malului raului.Era o zona tare linistita.Cobora scarile pana aproape de mal, unde gasi o bancuta.Se aseza si isi dadu gluga jos.Privi in jur.Nu era nimeni.
Se intinse pe banca si inchise ochii.
In clipa urmatoare incepu' sa auda un cantec...cineva fredona un catnec de leagan.Era atat de suav...Se ridica imediat de pe banca si privi in jur.  Nu putea vedea pe nimeni. Asculta in tacere cantecul de leagan si il urma repede.Era acum in fata unui copac imens, de cel putin o suta de ani.De aici venea cantecul, dar de unde?
Privi in jur si ramase uimit.In apa, era cineva.Putea vedea clar cum cineva sta intins pe malul apei..Ii vedea doar picoarele, dar isi dadu seama ca e o fata.Ocoli copacul si o zari.O tanara de nu mai mult de 18 ani, cu parul lung de culoarea carbunilor, cu ochi de rubin si piele de sidef, statea linistita in apa fredonand acel cantec misterios.Purta doar o rochita subtire de in.
David o privi uimit.Vocea ei era fermecatoare.
Ea incheie repede cantecul pe un ton sobru si isi muta privirea spre David.Il privi calma,nu se ridica din apa.
-De ce stai aici?De ce te uiti la mine?De ce ai venit aici? intreba aceasta repede analizandu-l pe David
-A..aaa...Scuza-ma..te-am auzit cantand si.. Spuse David incercand sa se scoata.
-Si crezi ca e concert sau ce?
-Nu..imi pare rau...
David ii oferi mana sa o ajute sa se ridice dar ea se incrunta si il plesni peste mana.
-Nu am nevoie de ajutorul unuia care nu stie termenul de intimitate...
David se indrepta si o privi trist.
-Imi pare rau...
David se intoarse pe calcaie si dadu sa plece,avea manecile ridicate.Tanara incremeni.Il prinse pe David de marginea hanoracului.
-Ce ai pe maini?intreba asceasta grabita
-Ah?Sunt doar tatuaje...spuse David tragandu-si manecile.
-Nu e adevarat...stiu semnele alea..e un blestem...viata ta...viata ta e legata de ceva, nu e asa?
-Nu e adevarat.Sunt doar tatuaje.Am vazut asta undeva pe o revista si mi-a placut...
Ea ii dadu drumul.
-Inteleg...Totusi, ai grija...bine...?
David o privi curios,se intoarse spre ea, dar ea nu ii mai dadu nici macar un pic de atentie.Se ridica din apa si se intoarse cu spatele la el.Incepu din nou sa fredoneze acelasi cantec misterios si se indeparta calma.
David pirivi in urma ei , dar nu spuse nimic.
Cine era fata aceea?De unde recunoscuse acele simboluri?si mai mult..de ce a insistat ca sunt doar tatuaje...?!Poate ea stia ceva...poate ea stia vre-un antidot...
David privi in jur, dar fata disparuse fara urma.Cantecul nu se mai putea auzi...
De fapt..."Ce-mi pasa...oricum stiu ca asa se va termina...poate e doar rasplata pentru ca am omorat-o pe mama..poate asa trebuie sa fie."
David privi inca o data semenele de pe antebrat si ofta.dupa care se intoarse spre casa.

Muahahahaha. M-am intors dragilor. Ma mir ca nu m-ati amenintat cu moartea ca sa postez mai repede. :))

Ma rog am iesit si eu din vacanta mea acum ma apuc sa scriu in continuare. Dar ca sa ma revansez am sa mai pun diseara un capitol dupa care nu voi mai posta pana nu primesc intrebari de la voi pentru mersonaje sau legate de carte. >:3 

Pandy's out. ;3