Un inger, un demon, un zeu si o singura chelnerita

Capitolul 2

A doua zi la scoala, nimeni nu se putuse apropia de Luana.Nu vorbise cu nimeni.Se inchise de dimineata in biroul ei, si rmase acolo toata ziua.

Sara incercase de mai mulgte ori sa intre cu cea in vorba, dar tot ce privea era doar niste inganaturi surde.

Luana era din ce in ce mai confuza.Nu avea nici o idee ce ar trebui s faca.Ar fi vrut sa scape de ei...sa nu'i mai vada niciodata, dar...doar gandul la asta o facea sa se simta si mai rau decat era.

Cineva batu usor la usa.Luana nu raspunse."Poate va pleca..."dar usa se deschise larg.

Luana isi ridica privirea.Damon o privi calm.

D:-Aici erai...

L:-Aha...

Damon inchise usa si se apropie de ea.Se lasa la acelasi nivel cu ea, si se aseza pe podea.Luana se ghemui mai tare in coltul ei.Damon o privi trist.

D:-Imi pare rau pentru toate astea...cum ti'e umarul?

L:-Bine..nu ma mai doare deloc...

D:-Ma bucur...

Cei doi ramasera in tacere.Pe coridor se auzeau mai multe perechi de pasi, dar nimeni nu indraznea sa se opreasca si sa intre in biroul Luanei.Damon ii lua barbia intre degete si o forta sa il priveasca in ochi.

D:-Stiu ca e totul prea mult pentru tine..Promit ca vei uita totul, doar priveste'ma in ochi, bine?Cand te vei trezi, eu si Shin nu vom mai fi aici, iti promit ca..

Luana isi puse mana peste a lui, si zambi usor.

L:-Si daca eu nu vreau?

Damon incremeni.Nu se asteptase la asta.oricine ar fi vrut sa uite toate astea...

Luana isi lasa obrazul in mana lui rece.si inchise ochii.

L:-Eu chiar nu vreau sa uit..nu stiu de ce dar cand ma gandesc ca nu o sa ma mai sacaiti ma simt din ce in ce mai rau...

Damon zambi.Se apleca usor spre ea si o saruta pe frunte.isi trecu degetele prin parul ei si o privi.

D:-Nu ti'e frica de noi?

L:-De ce sa'mi fie frica..adica...ieri ma'ti salvat....va sunt datoare cu propria'mi viata...