Miercuri dimineata m-am trezit deja prost dispusa, fara nici un chef de mers la birou. Ieri nu am avut nici un pic de liniste. In biroul de alaturi se auzeau fel de fel de sunete, ba a mobilei, ba radeau niste barbati care aranjau biroul viitorului meu sef. Nu m-am putut concentra deloc. Si cel mai ciudat a fost faptul ca Domnul T nu a venit deloc sa vada cum va arata viitorul birou sau sa se intereseze de firma, in schimb si-a trimit angajatul sa vada cum merge. Bat la pariu ca nu va petrece prea mult timp la lucru, avand in vedere ca mai are o firma de prestigiu in acelasi oras, New York, si multe proprietati in toata America si cateva in Europa din cate am auzit. Cat de bogat poate fi omul asta? Sper doar sa nu fie un mos de 50 de ani, pentru ca voi fi nevoita sa ma reintorc la Smith.
- Neata, M! - Ma striga vocea prietenei mele cand intra in apartament. Foarte matinala... Oare ce cauta aici?
- Hei, Bonnie... Ce te aduce la ora asta aici?
- Pot sa stau la tine cateva zile? Apartamentul meu e in renovare si..
- Mai intrebi? Sa stii ca nu sunt prea mult timp acasa, dar daca ai nevoie de ceva ma suni la birou. Si... Nu fa mizerie! - Am chicotit incet, dupa care am baut din paharul cu suc de portocale asezat pe bar.
- Stai calma.. O sa imi aduca cineva bagajele in jumatate de ora. Imi aleg ce camera vreau?
- De preferat aia cu baie, nu? Eu am fugit.. Nu vreau sa intarzii din cauza traficului!
- Bine. Ne vedem diseara! - Am fugit in jos pe scari , urcand in masina imediat ce am ajuns in fata blocului. Drumul pana la firma fu unul destul de scurt, deoarece in dimineata asta se pare ca sunt prea matinala. Am luat liftul pana la etajul 5. Holul spre biroul meu era aproape gol. Oare cat e ceasul? Mi-am scos telefonul din geanta si am observat ca era 6:30, iar eu incepeam la 7:00... Am intrat in birou, trantind geanta neglijent intr-un colt al canapelei, dupa care am iesit din birou mergand spre Maya, care avea un birou micut. Ea se ocupa doar cu preluarea apelurilor si cafeaua mea, desigur.
- Buna, Maya. Imi poti face si mie o cafea? Vad ca ai ajuns si tu mai devreme.
- Sigur, Domnisoara M.
- A ajuns Domnul T?
- Sincer, nici nu stiu cum arata, dar nu cred. Nu a intrat nimeni in birou.
- O sa astept aici cafeaua. Nu prea am nimic de facut pe azi. - M-am asezat pe un scaun din biroul ei micut si am asteptat pana mi-a adus cafeaua. Am luat o gura, dupa care am iesit din birou pe ceasca in mana, reusind sa o duc pana in biroul meu si sa o asez. Mi-am amintit de Domnul Smith si de faptul ca trebuia sa ii mai inmanez un dosar, asa ca l-am luat si am iesit repede din birou. Pe drum l-am deschis ca sa vad daca era in regula, dar l-am scapat din mana cand m-am lovit de o persoana. - Vezi pe unde mergi! - Am spus fara sa ridic privirea, dupa care m-am aplecat sa strang foile insirate pe jos.
- Asa vorbesti cu seful tau, Domnisoara M? - Am ridicat privirea ramanand fara respiratie si fara glas.
- Numai mie mi se putea intampla asta. - Am spus ridicand dosarul de jos si privindu-l in ochi pe Domnul T, viitorul meu sef si ... primul barbat din viata mea. Chiar sunt cea mai ghinionista persoana din lume!
- Ai putea veni pana in biroul meu? Atragem..cam multe priviri.
- Din pacate trebuie sa ii dau dosarul Domnului Smith.
- Poate sa astepte. - L-am urmat pana in biroul lui, blestemand in gand noaptea in care l-am intalnit. S-a asezat confortabil pe scaunul din fata biroului, facandu-mi semn sa iau un loc. Am dat de naiba! Am facut intocmai si mi-am plimbat privirea prin birou, incercand sa nu o indrept spre el nicidecum. - De ce ai fugit?
