The First Love 》Liam Payne FF《 - Vol. 1&2

21

Mă plimb de o ora și câteva minute,pe holurile secției de poliție. Din minut în minut,trebuie sa vina un polițist,sa mă duca la Liam. Trebuie sa îmi explice ce se întâmplă și de ce a fost arestat.

-Domnișoară? Spune o voce groasa.

Mă întorc spre persoana care a vorbit. În fata mea sta un polițist,de vârstă mijlocie.

-Da?

-Urmati-ma,o sa va duc la iubitul dumneavoastră.

Aprob din cap,și îl urmez pe polițist. Mergem pe un hol,slab luminat,pana ne oprim în fata unei uși.

-Poftiți înăuntru,iubitul dumneavoastră o sa vina imediat! Spune și deschide ușa, făcându-mi loc sa intru.

-Bine! Spun și intru în camera.

Pășesc încet în camera aproape goala și slab luminată. În mijlocul camerei,era o masa cu doua scaune. Scaunele erau de o parte și de alta,a mesei de lemn. Mă așez pe un scaun și aștept în liniște sa vina Liam.

După câteva minute,ce parcă ar fi fost secole,ușa se deschide,și pe ea intra Liam încătușat, însoțit de polițistul care l-a luat de la școală. Mă ridic de pe scaun,și fug spre Liam. Îmi înfasor  brațele în jurul gatului lui,și îl îmbrățișez strâns. Ne desprindem din îmbrățișare și îl sărut scurt dar apăsat. Îl iau de mana și îl trag spre masa. Ne așezăm și îi iau mâinile în ale mele.

-Ne puteți lasă câteva minute singuri? Îl rog pe polițistul care l-a adus pe Liam.

-Bine,dar doar câteva minute! Spune strict,și pleacă.

-Liam...

-Emma...îmi pare rău!

-Ce s-a întâmplat? De ce ești aici? Știi ca poți sa îmi spui orice! Spun și îi mângâi mâinile cu degetele mari.

-Știu, doar ca...e mai complicat...

-Poți sa îmi spui! Spun blând. Dacă nu știu, nu am cum sa te ajut! Continui.

El expira și inspira de doua ori,apoi oftează tare.

-Chestia e ca,nu știu cum sa iti spun,nu vreau sa iti schimbi părerea despre mine! Spune și își lasă privirea în jos.

-Nu o sa mi-o schimb! Spun cu încredere.

-Nu vorbii înainte sa știi! Sigur o s-o faci când o sa auzi,ce am făcut! Spune devenind nervos.

-Sunt sigura ca nu e așa rău! Spun în speranța că o sa-l liniștesc,și se pare ca nu mi-a reușit.

El își trage mâinile din ale mele,și se ridica în picioare,plimbându-se furios prin încăpere.

-Am omorât pe cineva! Spune cu acreala în voce.

Îmi măresc ochii la auzul cuvintelor lui,si îmi duc mana la gura. El se întoarce cu fata la mine,analizându-mi atent mișcările. Îl privesc temătoare în ochi și încep sa vorbesc.

-Pe cine? Spun,balbaindu-ma din cauza socului.

-Pe cel care voia sa te violeze! Spune și își strânge pumnii. Te rog,hai sa ne liniștim și lasa-ma sa iti povestesc.

Aprob încet din cap. El se așează înapoi pe scaun. Mă uit în ochii lui,indemandu-l sa înceapă.

-Te rog,nu mă întrerupe! Spune mai liniștit.

-Bine.

-S-a întâmplat acum o săptămână. După ce te-am lăsat pe tine acasă, am mers la magazin ,pentru a face câteva cumpărături. Când am ieșit din magazin,am auzit un țipat de femeie. Am mers spre locul de unde s-a auzit tipatul,și acolo era,voia sa violeze o alta fata,dar nu a reușit ,pentru ca l-am luat de pe ea,și am început sa îl bat și sa mă răzbun pe el,pentru ce vouă sa iti facă atunci. L-am bătut pana a rămas fără suflare ,și l-am lăsat acolo. Cam așa s-a întâmplat!

Rămân cu gura căscată,la ce tocmai am auzit. El a salvat o fata de la viol ,dar a și omorât un om. Probabil el crede ,ca mi-am schimbat părerea față de el,și o sa-l părăsesc ,dar nu o s-o fac,ba din contră,acum îl iubesc mai mult. Da, a omorât un om,dar a salvat pe cineva,și sa nu uitam ca m-a salvat și pe mine din același motiv.

Mă ridic de pe scaun și mă duc în dreptul lui. Liam se ridica și mă privește atent. Îl iau în brațe și îmi îngrop fata în scobitura gatului sau. Îl pup pe gat ,apoi mă dau puțin mai în spate și încep sa vorbesc.

-Nu mi-am schimbat părerea despre tine Liam,te iubesc,și o sa te ajut sa ieși de aici,cu orice pret!

-Deci,nu mă urăști? Spune cu un zâmbet pe fata.

Dezaprob din cap,și îl sărut pe buze.