The First Love 》Liam Payne FF《 - Vol. 1&2

20

Din perspectiva Emmei

Deschid ochii brusc și mă uit la Gale,dar nu era lângă mine,apoi mă uit la ușă și îl văd pe el stând cu mâna pe clanță.

-Îmi pare rău,nu am vrut sa te trezesc. Spune.

-E okay. Voiai sa pleci. Constat eu.

-Mi-a trimis mama un mesaj,are nevoie de mine. Spune.

- S-a întâmplat ceva? Întreb.

-Nu,doar vrea sa facem niște cumpărături.

-Oh,okay. Spun.

El vine la mine și mă pupă pe obraz. Zâmbesc și îmi las capul în jos.

-Ne vedem mai târziu? Întreabă.

-Sigur! Pa,Gale!

-Pa,Em! Spune și pleacă.

Zâmbesc și îmi iau telefonul de le noptieră,apoi încep sa îi scriu Annei un mesaj.

"Hei Anna,vrei sa ieșim la o sesiune de cumpărături? Îmi cam trebuie haine noi."

Apăs pe 'trimite' apoi pun telefonul înapoi pe noptiera. Când voiam sa mă ridic din pat,telefonul îmi vibrează. Îl iau în mână și văd ca am un mesaj de la Anna.

"Sigur! Și eu am nevoie de haine noi. Sunt la tine în zece minute!"

Pun telefonul în pat și mă ridic. Merg la dulap și îmi aleg o fusta din piele cu o palma deasupra genunchilor , un tricou alb mai scurt și lenjeria intimă. Le iau și merg în baie. După ce am făcut duș,m-am îmbrăcat cu hainele alese,apoi m-am încălțat cu o pereche de sandale fără toc și mi-am pieptănat parul. Merg înapoi în camera și aranjez patul. Îmi iau portofelul și telefonul și aștept sa vina Anna.

Din perspectiva Annei

Merg liniștită pe aleea din apropierea casei Emmei,pana îl văd pe Liam. Mă încrunt și încep sa merg mai repede.

-Liam? Ce cauți aici? Îl întreb.

Când mă aude,se întoarce.

-Emma nu vrea sa te mai vadă! Spun nervoasa.

-Știu, eu doar..poți sa îi dai ăsta? E important! Spune și îmi întinde o scrisoare.

O iau și o studiez.

-Ce e asta? Întreb confuza?

-Ceva foarte important,poți sa i-o dai,te rog?

Aprob din cap după câteva secunde de gândire.

-Mulțumesc! Acum...eu o sa plec. Pa,Anna!

-Pa,Liam! Spun,iar el pleacă.

Intru în casa Emmei,apoi urc scările pana la camera ei. Intru în camera și o văd stând pe pat.

Din perspectiva Emmei

-Bună! Spun și mă ridic din pat.

-Bună! Mă aștepți de mult?

-Nu,acum doua minute m-am așezat. Spun.

Ea aproba din cap,apoi îmi întinde un plic.

-Ăsta e pentru tine.

-Ce este? Spun și îl iau în mana.

-Nu știu,nu l-am desfăcut. A zis ca e important.

-Cine? Întreb.