Impas || Park Jimin

Capitolul 9

Nu avea cum să fie ea. Se holba ca prostul la Hee Young.

De unde atâta ghinion pe viața lui? De ce? Cum putea ca ea sa fie aceeași? De ce era ea? Coincidențele îl speriau. Ea chiar e adversar?

-Jimin, hei! Îi atrase atenția Jin. Nu răspundea, era prea prins în gânduri.

A încercat sa se apropie de noi și să ne dea de gol? E vreo farsă? Simțea cum pulsul îi creștea, iar nervii lui aveau să cedeze. O privea parcă cu ură. Ce caută aici? Cum dracu a apărut tocmai ea? E atât de nebună încât să fi fost ea cea care şi-a provocat răul ăsta şi ei să creadă că tipul ăla e de vină? Dacă ceea ce zicea el e adevărat, dacă ea minte...

Gândurile îi erau încurcate, apărând zeci de motive şi îndoieli. Înnebunit de gânduri îşi bagă mâinile în cap ciufulindu-se .

Toți ceilalți îl priveau nedumerit.

-Ce e cu tine? Chiar ai văzut fantome? Întreabă speriat Hoseok privind în jurul lui.

- Ăla era cel mai bun lucru. Replică dur.

-O fi bunica lui Hee... râde Su Bin. Eu va las băieți. Dacă e ceva, mă anunți. O sărută pe prietena ei pe obraz şi iese cu Jin. Ceilalți rămân atenți la Jimin.

-Care e faza cu bunica? Yoongi se aşeză pe canapea.

-Ah, ea era căsătorită cu un bărbat mai tânăr cu 7 ani decât ea, iar eu mă amuz pe asta. Mereu zic că bunicii îi plac ăştia mai tinerei.

Vocea asta, îi părea cunoscută. Acum ştia de ce la început de ce îi părea cunoscută. Şi nu era fața ei, ci vocea. Ea era. Nu avea cum să se înșele.

Ce jocuri face? Curiozitatea, nervozitatea, îndoiala îl înfuriau mai tare, până când izbucni, vărsându-le pe toate pe Hee Young.

- Ce e cu teatrul ăsta pe capul tău? Țipă la ea, aceasta încremenind. Era speriată de băiatul din fața ei, care se transformase complet.

-C-ce? Reuşi să întrebe, cu tonul scăzut.

-La dracu! Nu te mai preface! Ce naiba cauți tu aici?

-Jimin, interveni Hoseok, uimit de schimbarea bruscă de comportament.

-Lasă-mă! Ce cauți aici? Ce urmăreşti. Zi clar! Ridică şi mai mult tonul la ea, fața fiindu-i roşie.

Ea privea bulversată abia realizând ce vrea să spună Jimin.

-Ce adică eu? Cum?

Era incapabilă să lege cuvintele între ele. Se abținea cu greu să nu plângă. Cel din fața ei o speria. Îi inspira teamă. Privea la el tăcută.

-Ce dracului cauți aici? Se repezi spre Hee Young. Fata îşi puse brațele deasupra capului având impresia că vrea să o lovească. Yoongi se ridică trăgându-l pe Jimin de tricou, depărtând-o de aceasta.

-Park Jimin! Ce te apucă? Te-ai tâmpit la cap? Îl zdruncină colegul lui.

-Să zică ea ce caută aici! O privea furios.

Hee Young tremura, privind cu lacrimi în ochi la cel ce părea a înnebuni. Hoseok se aşeză lângă ea, mângâindu-i părul.

-Nu o atinge! Vorbele lui Jimin îl şocau. Luă mâna de pe ea, ridicându-le pe amândouă în semn de predare. Hee Young, în schimb, se prinse de marginea bluzei lui Hoseok.

-Nu ştiam că eşti aşa gelos. Scuze!

-Nu pune mâna pe intruşi.

-Ce tot îndrugi acolo, om nebun? Ce ai? Te-ai tâmpit peste noapte? Ți-a spălat apa de canal creierul? Interveni Yoongi.