Impas || Park Jimin

Capitolul 1

- Hee Young! Haide! Se vor vinde toate.

-Aish! Su Bin, stai! Avem toată ziua.

-Haide, haide! Deja e aglomerat. Vezi? Fata îşi îndreaptă degetul spre geamurile magazinului.

-Sunt 2 persoane înăuntru. Mai avem timp. Nu mă mai alerga aşa. Îmi alunecă șalul, nu aş vrea să mă vadă nimeni pe aici. 

- Mâine e gala, iar tu ştiu că iubești rochiile acestui magazin.

-Aish, de ce te-am luat luat la cumpărături cu mine?! O întrebă amuzată încercând să-și acopere fața cu șalul.

-Pentru că sunt cea mai bună prietenă a ta ! Îi răspunse fata cu părul blond, scurt și ochii verzi. Cealaltă oftează și intră în magazin după ce se asigură că nu o recunoaște nimeni. 

- Hee Young, uite ! Su Bin îi făcea semn să privească spre rochia din mâna ei. Nu e frumoasă?

-Sigur, doar că prea încărcată. 

Își trecea mâna printre rochiile expuse. Toate pe același model, fie pe culori țipătoare, prea scurte sau prea urâte pentru gustul ei. Gala era importantă pentru ea, era al doilea mare succes din cariera ei.

-Mă duc să le probez pe astea! Să stai pe lângă să îmi zici câte o părere.

-Ok. Sunt aici. Doar strigă.

Își plimba privirea prin magazin. Prima ei rochie după debutul în actorie a fost luată de aici. După primul ei rol principal, Su Bin îi cumpărase o rochie de aici. Bunica ei obișnuia să îi cumpere din același loc rochiile când avea festivități. Observase printre umerașe un material crem, părea a fi tul. Scoate rochia și o analizează. 

-Su Bin! Am gasit-o! Țipa ea ca nebuna alergând spre cabina de probă în care se afla aceasta.
-Su Bin! Su Bin! Su Bin! Uite! 

-Ya, Hee Young! Nu mai țipa. Dacă te vede cineva acum şi te recunoaște?! Sau mai rău. Dacă te găsesc reporterii? Iese un adevărat dezastru...îşi coboară tonul şi privește rochia. E cu adevărat frumoasă. Stai puțin.
Îi ia rochia din mână şi o ridică la nivelul umerilor lui Young.

- E făcută pentru tine! Haide, intră în cabina de probă.
Intră fericită cu rochia în cabină. Își scoate hainele şi o îmbracă. Ținea din spate de ea, încuietorile din spate fiind un șir întreg de nasturi, iar ea nu putea să-l închidă pe tot.
Privea în oglinda prinsă în peretele lateral. 

-Îmi place, chiar îmi place. Strigase ea analizând-o în reflexie.

O rochie crem dintr-un material fin, cu o croială de tulle pe deasupra, prinsă sub bust cu un mic cordon format din cristale. De la brâu în jos continua cu valuri de tul, în terminarea ei fiind brodate modele simple în material. Era comodă şi elegantă. Simplă şi frumoasă. 

-Su Bin!!! E perfectă, strigă, din nou, când deschide ușa cabinei. Această vine repezindu-se spre ea şi intră în cabină încuindu-se acolo. Respira scadat.

-Hei, ce ai? Ce s-a întâmplat?

-La naiba, la naiba, la naiba! Hee Young! Reporterii sunt pe afara, bântuie prin jur. Au aflat sau nu ştiu ce naiba au facut... Dăm de naiba... dacă te cunosc. Aish... Hee, ne omoară Nam Joon, ne omoară! Pe mine mai ales...

-Stai calmă. Unde erau?

-Lângă magazin, se uitau prin jur.

-Bun... Ajută-mă să mă schimb. Găsim un plan. 

-Oh! Doamne! 

O privește puțin derutată, asteptând o explicație pentru ultima reacție.

- Îți vine perfect! Eşti de nerecunoscut!