Impas || Park Jimin

Capitolul 43-1

-Vă declar soț și soție! Poți să... Preotul se opri, afișând un zâmbet forțat când Yoongi o prinde pe Kate de ceafă și o sărută nerăbdător. O trase pe soția sa mai aproape de el și-și strecoară limba în sărut. Acum avea să fie pentru o eternitate doar a lui.

-A zis să o săruți țărane, nu să o mănânci! Țipă din mulțime o voce bărbătească.

-Taci, Namjoon! Jin îl strânse de braț enervat că îi întrerupse pe cei doi îndrăgostiți ce acum erau întâmpinați de o mulțime de aplauze și plâns. Plâns?

-Hannah, ciocolățica mea, ce e? Taehyung o luă în brațe pe cea care începu să plângă . Iubito, ce e, de ce plângi? Se alertă mai tare când aceasta suspina zgomotos.

-Ce e cu ea? Emma și Ji Ana i se alătură imediat, partenerii lor apărând la scurt timp lângă. Norocul lor că erau mai în spate și că restul invitaților s-au îngrămădit să-i felicite.

-Nu știu, după ce a aprobat preotul a început să plângă brusc. Ce e? Îi mângâia spatele ușor și o luă de mână, expresia lui fiind una înspăimântată.

-Unni? Ce ai ? Emma îi întinse un șervețel.

-Hannah? Ji Ana o scutură ușor să o facă atentă, dar degeaba. Toți din jurul ei se gândeau la ce e mai rău, până când fata se decise să vorbească, văzând cât de speriați sunt.

-E-eu dacă-ă o să mă mărit o să văd m-miracole! Izbucni în plâns, iar Taehyung rămase perplex, pe când ceilalți râdeau cu poftă.

-Ne-ai speriat, unni! Emma o plesni surperficial când fata își ștergea lacrimile. Haide, unni Kate deja se uită după noi. Fata o luă de mână și înaintă spre grupul mic ce rămase acum lângă miri, restul ieșind pe scările catedralei pentru a îi întâmpina pe proaspeții căsătoriți cu flori și orez.

-Felicitări! Fetele au îmbrățișat bucuroase mireasa ce strălucea de fericire, apoi mirele, băieții urmându-le exemplul. Cei doi chiar se completau, Kate, revenise ca un cadou de nuntă, la o culoare a părului apropiată de cea naturală, iar Yoongi ca niciodată era îmbrăcat într-un costum alb cu detalii fine, negre și albastre, pentru a se asorta cu rochia tip prințesă a soției sale, ce avea marcată linia taliei de o bandă subțire și satină de culoarea albastră.

-Abia aștept petrecerea! Hoseok era entuziasmat. În final pot să și beau, Misa va conduce!

-Tu să faci ce? Iubita sa îl privea surprinsă. Acesta doar zâmbi inocent, fapt ce îi aduse iertarea imediată.

***

-Haide Jimin! Ji Ana se prinse de mâna acestuia și-l privi rugătoare. Doar o dată. Atât!

-Ji, nu pot. N-am mai făcut asta de ani, tu vrei tocmai acum și tocmai aici? Se citea teama în ochii lui.

-Când a fost ultima dată?

-Acum 2 ani. Iubito, nu vreau să le fac amintiri neplăcute. O luă de mână și o sărută pe frunte. Chiar nu vreau, mai ales momentul ăsta să-l stric. Se sprijini de spătarul scaunului şi se uită în tavan.

-Dar ştiu că poți, oppa! Fata nu avea să cedeze uşor, avea să obțină de la el ceea ce-şi dorea.

-Îți place ca fata să se roage de tine? O voce feminină interveni în discuția lor.

-Îmi place mai degrabă când mă imploră în pa... tăcu imediat, întorcându-se brusc cu tot corpul spre sursă.

-Imploră în ce, fiule? Eun Mi îşi încrucișa brațele la piept şi îl privi atentă.