Secret admirer »Yoonmin«

~7~

               După ziua de vineri, JungKook și YoonGi stăteau ca de obicei în apartamentul său, cel mic jucând jocuri video, în timp ce hyung al său își butona telefonul plictisit de orice activitate, simțindu-se bine că a venit într-un final weekend-ul.

               Încă de când au plecat de la TaeHyung și JiMin, cel mic era ros de un anume gând, dar până atunci nu se hotărâse dacă să vorbească cu YoonGi sau nu... Însă pierzând oricum jocul, s-a gândit să riște până la urmă pentru a vedea ce se întâmplă.

               — Hyung? a întrebat uitându-se la blond, iar acesta doar a mormăit un "Mh?" drept răspuns, fiind încă atent la telefonul său. De ce ai reacționat așa ieri? Păreai cu adevărat îngrijorat. Și nu doar îngrijorarea tipică pentru oricine.

               Doar atunci când a auzit întrebarea, majorul și-a îndreptat privirea spre JungKook, vizibil nemulțumit pentru că era deranjat.

               — La ce te referi, puștiule? s-a încruntat acesta ușor.

               — De ce i-ai zis asta lui JiMin? Mai exact, de ce te comporți așa drăguț cu el dintr-o dată? Nu erați așa apropiați acum ceva timp. S-a schimbat ceva? Pare ca și cum îi acorzi mai multă atenție de la un timp și nu înțeleg motivul sincer. De ce? a continuat cu întrebările, fiind din ce în ce mai curios despre orice acțiunea de-a acestuia.

               Cel mare a oftat ușor și știa deja că toate întrebările lui erau fără sens și poate chiar exagerate. Sau cel puțin așa ar trebui să lase impresia că sunt.

               — JungKook, acum te mănâncă pe tine grija de mine? Sau ești curios pentru prietenul tău?

               Acesta nu știa răspunsul la întrebare. Care era de fapt motivul pentru care întreba? De ce îi păsa atât de mult? A stat câteva secunde să se gândească la asta și a ajuns la părerea că era o întrebare capcană și mai mult ca sigur nu avea niciun răspuns corect. Cel puțin nu unul din cele două date de hyung al său.

               — Pur și simplu vreau să știu, a zâmbit nevinovat cum face de obicei, sperând că va primi un răspuns.

               YoonGi a preferat, totuși, să îl ignore, nedorind oricum să răspundă la astfel de întrebări încă. El nu era distracția sau bârfa nimănui, iar subiectul despre JiMin cu atât mai puțin.

               — Îl placi sau ceva de genul? a mai încercat odată cel mic, dorind cu orice preț să scoată niște informații de la YoonGi. Nu conta ce fel de informații. Să știi că v-ar sta bine împreună, hyung, dar JiMin are o admiratoare. Poate o s-o placă pe ea, știi, chiar pare fericit când primește mesaje de la ea. Dar eu cred că-

               — Nu e treaba ta, Jungkook. Nu poți spune că plac pe cineva doar pentru că am grijă de el și nici nu ar trebui să te gândești la astfel de lucruri, i-a tăiat cel mare vorba, nedorind să audă și mai multe de la el. Nu avea de gând să vorbescă cu acesta despre "admiratoarea" lui JiMin sau despre faptul că l-ar plăcea sau nu.

               Decizând că ar fi mai ușor să îl ignore dacă pleacă și își vede de treburi, YoonGi s-a îndreptat cu pași leneși spre camera sa fără să mai scoată niciun cuvânt în plus. Colegul său de apartament era așa băgăcios uneori. Și nu mereu îi plăcea asta.

               Rămas singur în living, JungKook a oftat cât de lung a putut. Se pare că a pierdut oricum.