Secret admirer »Yoonmin«

~31~

               Blondul s-a găsit din nou prins la mijlocul agitației. Stătea pe un fotoliu în living, încercând să nu acorde prea multă atenție persoanelor mult prea agitate pentru el. Erau toți băieții în living. Cu excepția lui JiMin care încă dormea în camera sa, lui YoonGi fiindu-i prea drag de acesta pentru a-i deranja somnul. 

               JungKook stătea în brațele lui TaeHyung pe canapea, în timp ce brunetul se juca jocuri video cu HoSeok și discutau mult prea Entuziasmați, chiar certându-se pentru joc. Jin și NamJoon erau, ca de obicei, singurii mai liniștiți încât să poarte o discuție normală cu ei. Chiar dacă aceștia erau puțin cam prea drăgăstoși. 

               — Oh, Hobi-hyung? se face auzit glasul lui TaeHyung, în mintea sa răsărind o idee numai bună pentru acel moment. Când observă că i-a captat atenția celui dorit, continuă. Știi, JiMinie se simțea cam singur, n-ai vrea să-l înveselești puțin așa cum doar tu știi? Nu știu de ce, dar părea cam abătut în ultimul timp... I-ar prinde bine puțină veselie de la tine.

               — Da! Și eu am observat, s-a implicat Kookie pentru a susține afirmația acestuia. Nu știa întocmai ce era, dar știa că îl va susține oricum pe Tae.

               HoSeok ridică o sprânceană, fiind deodată curios la vorbele celor doi. Era singurul care nu a observat nimic schimbat în comportamentul şatenului? Totul părea chiar bine, dar nu avea de gând să refuze să ajute.

              — S-a întâmplat ceva cu el? Normal că-l înveselesc eu! Voi fi raza de soare care îi luminează ziua~! a fost acesta de acord imediat, zâmbind la fel de radiant ca de fiecare dată, fiind încă concentrat la joc. Dar... uhm, unde e? întrebă, văzând că cel menționat nu se afla cu ei în încăpere. De fapt, nu l-a zărit deloc încă de când a venit.

               — Nu știu, ridică brunetul din umeri, acesta fiind oarecum adevărul. Avea, totuși o idee în mintea sa despre locul unde ar putea fi JiMin. Vorbește cu YoonGi-hyung. Cred că el știe.

               Cel mai mare aprobă, apoi a lăsat ușor consola pe mica măsuță de cafea nu înainte de a pune pauză jocului, după care se îndreaptă spre blondul care stătea adormit pe unul dintre fotolii. Nu părea că acordă prea multă atenție la ce era în jurul său.

               — Uhm.. Suga? Unde e JiMin? l-a întrebat acesta, întrerupându-l pe NamJoon care încerca să îi spună ceva lui YoonGi. Totuși, acesta era oricum cam plictisit.

               Blondul își ridică privirea spre el și l-a privit curios pe cel din fața sa, atenția fiindu-i capătă odată ce a auzit numele tânărului. Ce treabă avea el cu JiMin așa de dimineață?

               — Doarme.

               A încercat să pară nepăsător și despre asta.

               — Mă voi duce să îl trezesc atunci, a zâmbit HoSeok la fel de entuziasmat. A făcut o mică rotire pentru a se îndepărta și a merge spre camera blondului, având în cap să îl trezească într-un mod tot mai plăcut.

               Nu a apucat, însă, să facă niciun pas spre camera lui YoonGi, deoarece acesta l-a oprit de îndată, apucându-l imediat de încheietură. Nu putea fi nepăsător.

               — Voi merge eu, spuse simplu și s-a ridicat imediat de pe fotoliul pe care stătea. Toate privirile atente ale băieților erau asupra sa.

               Atât HoSeok, cât și Jin și NamJoon, se uitau surprinși la acesta. Tocmai s-a oferit să facă ceva fără să fie rugat. El. YoonGi. Singurii care știau că asta se va întâmpla, sau cel puțin asta sperau, erau JungKook și Tae. Aceștia zâmbeau bucuroși, mândrii că YoonGi a decis asta.

               Cât blondul se îndrepta spre dormitorul său cu pași leneși, niciunul dintre cei trei nu a scos un sunet. În schimb, aceștia îl priveau zâmbind cât mai larg. Au bătut subtil palma, cât să nu fie observați, mai apoi TaeHyung dându-i un mic sărut drăguțului său "partener" pentru plan.

               — Chim ni-l schimbă pe YoonGi, a râs ușor Jin, lăsându-şi capul pe umărul iubitului său și zâmbind părintește.

              "Oh, cum se presupune că voi trezi eu un înger care doarme liniștit în patul meu, probabil cu părul acela moale ciufulit și chipul atât de lipsit de griji? E imposibil, serios. Aish."