DOMNIȚĂ ELEGANTĂ

2 0 0
                                    

DOMNIȚĂ ELEGANTĂ



Pe umeri mi te plouă, multicolore flori,
Cât pe fruntea albă porți încă diademe.
Pe iarba-nrourată, urmele pașilor ușori,
Alungă din tărână,a iernilor blesteme.

În ochii ca azurul se oglindesc izvoare
Și piscuri-nalte,pe coame cu verdeață.
În hora vieții-s prinse zveltele picioare,
Iar junele Soare ,trup mlădios răsfață.

În pântecul rotund ,sâmânța zămislirii,
Va încolți -ncâlzită ,la sânu-ți roditor .
Când norii, cuprinși de patima iubirii
Picură-ncet sevă,răcoare pe trup gol .

Înflorirea mamei, de-a pururi împlinită
Atinge zarea,să poată râde chicotind .
Cu eleganță, trezești natura amețită...
Speranța reînvie,când te zăresc venind .

Cu buze senzuale,săruta-vei zilnic glia ,
Părul auriu, fluturi catifelați adăpostește.
În jurul tău se-nvârte unduioasă armonia,
Ești farmec natural care mă cucerește .

SURÂS ENIGMATICUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum