DE NERECUNOSCUT
De mine-s străină, încă un azi mă doare,
Ca-ntr-un botez, mă scald în apele mâhnirii...
C-o lacrimă pe suflet privesc spre soare,
Abandonând un mâine în centrul neiubirii.
Neagră-i foamea urii, stă cugetul zburlit,
Că-n haita înjosirii se mușcă fără milă.
Fețe schimonosite, cu neuronul otrăvit,
Mă fac să mă cutremur, mi se face silă...
Mă-mbolnăvește-o eră mascată-n nefiresc,
De la atâta vrajbă inutilă, mi se face frig.
Se scuipă și se leapădă sângele frățesc...
Doamne înțelepțește-i, auzi-mă când strig!
CITEȘTI
SURÂS ENIGMATIC
PoetryPoezia-i o oază de melancolie ,o exaltare a sufletului sufocat de tăceri ,care încearcă să redea instantanee ale vieții neștiute,ascunse în arcuirea unui surâs,care captează atenția ,stârnește interesul ,dar rămâne tot o enigmă și un semn de întreba...
