DOR SAU NEVOIE?

1 0 0
                                    

DOR SAU NEVOIE?



Eu n-am făcut poemul din săruturi,
Că-mi era jenă să le fur dintre iubiri.
L-am lăsat să doarmă-n așternuturi,
Acolo unde se dezmierdau doi miri.

Logodna mea cu poezia așa a apărut,
Pe când tristețile, regret au conceput.
Sub atingere de lacrimi, ele tremurau.
În culcuș extatic, versuri se nășteau.

Un strop de vină, este gelos pe lașitate,
Că n-a dat gândurilor pic de libertate.
Inimă și rațiune, dezacordul le domină,
Neînțelegeri iscă, ce nu se mai termină.

Isopul din cuvinte satisfăcea deplin,
Răscolirea-n suflet, descinsă de destin.
Dragostea de a scrie îmi pare ilegală,
Topindu-mă -n erupție sentimentală.

SURÂS ENIGMATICUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum