UNIVERS INTERIOR
Ascunsă-n vis, trăiesc închipuit,
Tăcerea-i ca o boală-n recidivă,
De multă vreme, glasu-i amuțit,
Mintea în scris, devine mai activă.
Abia atunci mă simt în largul meu,
Când singurătății pot să-i dau onor.
Și caut să adun, deși îmi este greu,
O zbatere, ori poate-un chin interior.
Îmi place sclavia cuvântului cel scris,
Comunicării verbale-i par străină,
Sufletul cooperează și este deschis,
Literelor, cu supunere li se închină.
De ce nu reușesc să deschid gura?
Timida rostire versul n-o să-l piardă.
Încă stau în dubii, să pricep figura,
Ca un ciudat spion aflat în gardă .
CITEȘTI
SURÂS ENIGMATIC
PoesíaPoezia-i o oază de melancolie ,o exaltare a sufletului sufocat de tăceri ,care încearcă să redea instantanee ale vieții neștiute,ascunse în arcuirea unui surâs,care captează atenția ,stârnește interesul ,dar rămâne tot o enigmă și un semn de întreba...
