VEȘNICIA S-A NĂSCUT LA SAT
Un pas domol cursul timpului oprește.
În ochii bunicuței, colț de cer s-a decupat,
Cu-nțelepciune și duioșie-n glas vorbește,
Cum și de ce, veșnicia s-a născut la sat.
Cu murmuru-i sfios, îngână-n gând litanii,
În dangătul de clopot cu crucifixul aplecat.
Degetele tremurânde, mai numără metanii,
Reamintind că veșnicia s-a născut la sat.
Naturalețea mai dă binețe simplității,
Omenia, stă-n ceardacul cu datini înrămat.
Izvorul și câmpia sunt oglindirea realității,
Care dovedesc că veșnicia s-a născut la sat.
Nemărginirea o simți în plămădirea pâinii,
Coaptă pe vatră, dintr-un fraged aluat.
Că prin sudoarea frunții și iscusința mâinii,
Simți intens că veșnicia s-a născut la sat.
CITEȘTI
SURÂS ENIGMATIC
PuisiPoezia-i o oază de melancolie ,o exaltare a sufletului sufocat de tăceri ,care încearcă să redea instantanee ale vieții neștiute,ascunse în arcuirea unui surâs,care captează atenția ,stârnește interesul ,dar rămâne tot o enigmă și un semn de întreba...
