LETARGIE
Cât de eliberatoare ar fi moartea,
De m-ar stârpi în somn noaptea.
Să mă șteargă din al vieții unghi,
Fiind răpusă-n urma unui junghi.
Că viața-i numai chin și supărare
Pentru psihic, e cruntă vătămare.
Secătuirea-i gravă, furios erupe,
Ce bine-ar fi dacă s-ar întrerupe!
Până și respirația îmi e sâcâitoare,
Nu mi-a rămas un strop de motivare,
Mă mișc încet și ritmul mi-e anemic,
Zilele-s captive într-un voiaj isteric.
Nu-mi este de folos nimic sub soare,
Decât acea pace prin înmormântare.
Traiu-i asfixiere-n zgomot infernal,
Un circ epuizant cu gură de șacal.
CITEȘTI
SURÂS ENIGMATIC
PoeziePoezia-i o oază de melancolie ,o exaltare a sufletului sufocat de tăceri ,care încearcă să redea instantanee ale vieții neștiute,ascunse în arcuirea unui surâs,care captează atenția ,stârnește interesul ,dar rămâne tot o enigmă și un semn de întreba...
