OBICEIURI
Am obiceiul, să bat la porți închise,
Să-mi cer scuze, chiar de nu greșesc.
Nu înjur iar de minciună mă feresc
Dând ocol conflictelor aprinse.
Alt obicei, e să insist pentru iertare,
Chiar dacă se obține extrem de greu.
Când orgoliul este ajuns la apogeu,
Mai rar să intervină vreo schimbare.
Obișnuită-s creștetul umilă să mi-l plec,
Chiar dacă dreptatea e de partea mea.
Mai bine să tremure o lacrimă, aș vrea...
Prin scrumul uitării, toate vin și trec.
Obișnuiesc mereu să caut compasiunea,
Un strop de empatie, să ne facă omenoși,
Prin aura îngăduinței să devenim frumoși,
Să cultivăm iubirea, aceasta-i misiunea.
CITEȘTI
SURÂS ENIGMATIC
ŞiirPoezia-i o oază de melancolie ,o exaltare a sufletului sufocat de tăceri ,care încearcă să redea instantanee ale vieții neștiute,ascunse în arcuirea unui surâs,care captează atenția ,stârnește interesul ,dar rămâne tot o enigmă și un semn de întreba...
