OBSESII DOMINANTE

2 0 0
                                    

OBSESII DOMINANTE



Singură am rămas cu gândul șubrezit,
Manipulat de aceeași tristeţe insistentă.
Din partea dânsei, două palme am primit,
Nu m-an ferit, că n-am fost prea atentă .

Trezește-te! Viața-i nor de praf gigant,
În care se agită încă, entități fosforescente...
Suspinul înfundat, cu sunetu-i interesant,
Împietrește sufletul golit de sentimente.

O iau, că-mi aparține, obsesia desfigurată,
Ea face parte de multă vreme din rutină.
Se ascunde-n zâmbete, iar când se arată,
E ca o distorsionare ce zilele-mi domină.

Obișnuită cu îmbâcsirea din aerul poluat,
Cu neliniștea nefastă, mirosind a stăpânire,
Când credeam că de netihnă am uitat,
Nonșalant apare, fără să-mi dea de știre.

SURÂS ENIGMATICUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum