Între clădiri, între voi muritori, peste capul vostru
Galaxiile vecine-mi îmbățișează cerul plin,
Sori îmi usucă nori de pe pleoape
În fiecare clipă, peste ochi orbi,
Cerul mi-e plin de ea.
Și mă ascund la lumina sufletului ei,
Departe, sub lună, pe zăpadă.
Stele coboară și Dumnezei privesc,
Căldura sufletului ei mă îmbracă
Și stropi de apă, cu frunze mici și galbene, perechi
Mâinile mele ș-ale ei, încet,
Și obrajii mei și obrajii ei, se ating.
Mirosul ei mi-aduce n-apoi primăveri
Și trupul ei și trupul meu,
Și inima ei și inima mea se ciocnesc..
și se iubesc, Doamne.
Sânge cald îmi zvâcnește prin trup,
Și mâinile ei-mi arată ierni.
Gura ei și gura mea
Se unesc.
Constelațiile sunt tablouri ale tale,
Ochii-mi se scaldă-n frumusețea lor.
Noapte de noapte, natura te pictează
Și eu nebun te scriu, și tot nebun,
Te...
