Prințesă de cartier

Prolog

Hei, sunt As. Înainte să îmi judeci numele vreau să îți spun că As e derivatul de la Astrid. Dar prefer mai mult As.
Sunt o curvă, bârfesc pe toată lumea și nu am sentimente și nici viață socială. Sau cel puțin așa se spune despre mine.
Fac ce vreau, îmi creez propriile reguli și am un secret. Unul care poate te va băga în sperieți.

De fapt am doi prieteni care îmi sunt în același timp și cei mai mari dușmani. Roro și Bax sunt două pisici negre, de dimensiunea palmei mele care apar de fiecare dată când sunt pusă în situația să fac o alegere. Doar eu îi văd ceea ce cred că e bine însă mă calcă pe nervi cam tot timpul. Uneori nici eu nu știu care e cel rău și cel bun.

Roro: Nu-ți scrie sentimentele, sunt periculoase și se vor hrăni cu sufletul tău.

Bax: Nu-l asculta, e bine să îți cunoști sentimentele și să le explorezi, ajută mult la..

Vă rog, terminați!

Asta nu ar fi sunat creepy dacă nu ar fi intrat Patricio în camera mea fix când țipam ca o nebună. Locuiesc singură deoarece părinții mei sunt morți de când eram mică. Cineva i-a ucis, i-am văzut doar gluga neagră înfiorătoare dar nu am să mă opresc până nu voi afla adevărul.

-Am găsit ceva.
Îmi spune Patry apropiindu-se de patul meu cu o ditamai carte în mână.
E vorba despre un Glob de Cristal care îți dezvăluie orice adevăr. Fiecare om are dreptul la o întrebare și o dorință.

-Si unde se află acest Glob?
Întreb eu foarte captivată in timp ce Patry mă privea pierdut iar eu simțeam că mă pierd în ochii lui albaștri.

Bax: Te place.
Roro: Vrea doar să profite de tine. Mai știi ce ai pățit cu vărul său din Power Stars?
Bax: Nu e adevărat. El nu e ca Patrik! Sunt total opuși!
Roro : Pe dracu, e un pervers incurabil.

-Nu îmi place de el! Tip eu din nou fără să îmi dau seama.

-De cine? Mă întreabă Patry puțin speriat.

-De Globul de Cristal.
Zic eu ce mi-a venit prima oară la gură.

-Dar tu voiai să găsesc un mod de a afla adevărul pământului deși nu prea știu la ce îți trebuie. Nu tu m-ai pus?

-Ba da, ba da. Și.. Cum îl găsim?
Cred că m-am făcut de râs. Din nou.

-Încă nu știu, dar voi afla.

Mă privi cu o ezitare în ochi. Parcă nu ar vrea doar să mă privească în ochi, parcă ar vrea să se apropie de mine, să mă îmbrățișeze. Dar eu nu fac asta, eu nu îmbrățișez oameni și nici nu discut cu ei despre sentimentele mele.

Bax : Vrea să te sărute, îți zic eu.
Roro : Vrea mai mult, nu te lăsa păcălită.
Bax : Sărută-l.
Roro : Dă-i o palmă, face bine la acnee.

-Prostul naibii!! Țip eu atat de tare că probabil ca și vecina m-a auzit și a crezut că a întrat un hoț peste mine. Însă Patry se supără atât de tare încât ieși din casă plângând. Cred că a crezut că vorbeam cu el.