Prințesă de cartier

9. Dincolo de artificile tale

Patrick se apropie de mine și mă puse pe umărul lui ca pe o jucărie. Întorcându-mi capul am observat că Patricio avea o sabie de argint la el.

-Oh, vere, începu să râdă Patrick, ai trecut de la jucării la săbii reale ?

-Vrei să testăm jucăria asta ?
Zise după care îi zgârie ușor brațul cu sabia sa argintie. Sângele îi țâșni puternic ,el se sperie, după care mă aruncase pe jos. Voia să facă o mișcare dar de data asta era complet dezarmat.

-Ai grija la ea! Se enervă Patricio. Nu l-am mai văzut niciodată așa.

-Îmi pare rău, As! Te-ai lovit? Se panică Patrick.

-Nu.

Patricio veni la mine și mă ridică cu grijă. Patrick se enervă și mă prinse de braț dar ceva îl făcu să ezite și renunță.

-Nu o atinge!
Țipă Patricio cu forță. Ochii lui parcă erau flăcări iar vocea lui puterea. În acel moment nici nu mai știam de care dintre ei îmi e teamă cu adevărat.

-As, nu înțelegi.. Spuse Patrick mai sincer decât l-am văzut în toată viața mea. Scoase un săculeț cu praf și suflă peste Patricio. Acesta încremeni precum o stană de piatră.

-Ce ai făcut? Țip eu speriată.

-E doar de efect. E Praf de Spiriduș. Durează doar 10 minute. Ascultă-mă, As! Nu poți să pleci! Globul de Cristal... Doar două persoane care se iubesc cu adevărat pot ajunge la el, restul mor. Și știu că și tu mă iubești.

-Oh, Patrick..

-Îți amintești de bătrâna ciudată de la casierie? Continuă el.

-Nu ai fost acolo. Spun eu uimită. Am fost doar eu cu Patricio.

-Mereu am fost aproape de tine. Uite, mai știi că prietenul ei a rămas pe insulă?

-Da, mai știu..

-Asta pentru că ea nu l-a iubit niciodată cu adevărat dar ea credea că îl iubește. Astfel, l-a condamnat la moarte.

-Deci depindem unul de altul?!

-Ai grijă cu cine mergi! Poți să îl alegi pe Patricio liniștită. Și eu m-aș bucura dacă ar muri însă nu îl iubești și totuși nu vrei să moară. Dar știu că vrei mai mult decât oricine Globul ăla. Nu știu neapărat care e marea ta dorință dar știu adevărul pe care vrei să îl aflii.

-Taci, te rog!

-Nu e nimeni. Ai exact 8 minute să te răzgândești.

-Patrick, nu sunt sigură dacă te mai iubesc.

-Nu-mi spune că îl iubești pe el ! Nu ești genul care să iubească ratații.

-Tocmai de asta nu te iubesc nici pe tine.
Am să găsesc eu o cale. Nu mă mai căuta, Patrick.

-Nu promit nimic.

-Doar lasă-mă.

-O să îmi fie dor de tine, As. Vei rămâne mereu Steaua Mea Puternică !

Patricio își reveni. Într-adevăr nu își aminti nimic din ce se petrecuse în aceste 10 minute.

-Stai departe de ea!
Strigă el.

Patrick se ridică de pe barcă și plecă înapoi pe iahtul său. Mă mai privi odată, cerându-mi cu insistență din priviri să mă întorc la el. Dar îmi era imposibil.

-Și totuși, Patricio, cum ai ajuns aici?
Îl întreb după câteva clipe de tăcere.

-Am înotat până la tine. Ți-am zis că te voi găsi mereu.

-Doamne, Patry..

-Shh.. Nu spune nimic. Pentru tine aș fi stat și pe post de catarg, aș fi făcut imposibilul, posibil, Astrid !

-Mereu îmi pierd cuvintele în prezența ta.

-Ești frumoasă și când taci, să știi.
Zâmbi el.

-Nesuferitule! Îi zic eu cu drăgălășenie.

-Vino să plecăm.

-Dar cu ce vom merge până la iaht?

-Tocmai ne aflăm pe un mini iaht, Astrid.

-Dar..

-O să mi-o împrumute. Doar e vărul meu, nu?

Am mers o noapte întreagă. Afară era o furtună îngrozitoare, la fel ca cea care a fost dinainte să fiu răpită. În "mini iaht" era bine și cald, ochii lui Patricio se scăldau în luminile argintii din extremele tavanului. Se puse lângă mine și începu să se joace cu părul meu, dar mi-l încâlci mai tare decât era de obicei.

-Doamne, ce dor mi-a fost de tine.. Zise după un moment lung de ezitare.

-Ce s-a întâmplat cât am lipsit?

-Bel a preluat conducerea.

-Nimic imprevizibil.

-Doar că a hotărât să mergem pe o insulă unde credea că se află ce căutăm și ne-au atacat pirații. Monika are un picior rupt, Richardo a fost bătut măr, până și Far are leziuni grave la nivelul feței și a gâtului.

-V-ați bătut sau ce Dumnezeu?!

-Să zicem. Pe bune, cine pune o fată ca momeală la pirați? Au nenorocit-o pe biata Monika..

-Deci voi ați atras pirații? Ce logică are asta?!

-Întreabă-l pe Bel. Când dă de putere, nu mai e conștient ce face. Nu a venit să lupte. S-a închis în iaht.

-Și credeam că eu sunt un lider rău..

-Nu ești! Ai un suflet minunat, Astrid!

-De unde ai scos-o și pe asta?

-Uite, eu pot vedea dincolo de artificiile pe care tu le folosești în fiecare zi.

-Ce vrei să spui cu asta ?