Blestemul alegerii

Cap.16. Panzele sus!!

    -PARTEA A DOUA
   MAREA ARIADNEI
*****

Picuri de ploaie imi lovesc fereasra, cerul e intunecat, de un negru rosiatic cu nori fumuri ce se zbat violent. Nava se clatina in toate directile, fulgerele ma fac sa tresar si strang cuvertura plapumei in pumn. La fiecare clatinatura a navei ,un val inalt acopera fereastra. Privesc ceasul de pe dulap, e miezul noptii si nu pot inchide un ochii, imi e prea frica. Un alt val imi acopera fereastra, iar nava se clatina periculos de tare. Icnesc si ma arunc din pat fara ezitare, alrg pe hol si urc pe punte. Kimm se lupta cu carma, iar Ilenia sta in fund pe jos cu o privire mormantala. Incearca sa se ridice, dar nava se clatina si o arunca inapoi jos, unde ramane, privinduma inspaimantata. Ryan se lupta cu vantul puternic incercand sa pastreze panzele intregi. Un alt fulger, o alta clatinatura, un alt val de apa ce uda puntea. Alerg langa sora mea si o strang in brate. Apa imi colcaie sub picioare si alunec. Privesc in fata unde cerul intunecat isi intalnste razele rosiatice cu apa ce se ridica in valuri mari. Un fulger loveste apa si inchid ochii de uimire. Cum poate fi un peisaj atat de inspaimantator, dar impresionant totodata? Kimm incerca sa invarta carma, evitand un val, dar se dezechilibreaza, mana ii aluneca pe lemnul ud si cade pe podea, dar se ridica repede si preia carma de data acesta reusind sa evite un val mare ce se indrepta spre noi.
-Ce pot sa fac?
E nevoie sa tip ca sa ma auda. Nu pot sta pur si simplu privindui in timp ce ei se lupta cu furtuna.
-Hai si ajutama aici.
Tipa Ryan din cealalta parte a navei. Ma ridic tremurand si incerc sa ajung acolo in timp ce nava se clatina si ma arunca in toate partiile. Alunec si cad de mai multe ori dar reusesc sa ajung la Ryan.
-Tine de coarda asta. Nu o sa mai reziste mult daca nu se opreste.
Are dreptate, daca furtuna nu se opreste, ne vom scufunda. Tresar la gandul asta. Prind de coarda si o tin strans, in timp ce Ryan se straduie sa tina panzele inchise.
Un val mare ma stropeste fix in fata, alunec pe spate si coarda ma taie la maini. Ma ridic si prind repede coarda inainte sa se rupa vreo panza. Imi dau srama ca imi tin respiratia asa ca i-au o gura mare de aer curat. Pare ca furtuna are de gand sa tina toata noaptea, iar bratele incep sa imi anorteasca rau, capul ma doare si imi tin ochii deschisi cu greu din cauza oboseli. Ma simt slabita si sunt pe punctul de a renunta, cand ploaia incepe sa fie mai lenta, incurand se va termina, incerc sa mai rezist pana la sfarsitul furtuni...doar putin.....rezista!!
Prea tarziu, cand deschid ochii ma aflu in intuneric...visez. Ma aflu din nou in fula de aer, din adancul marii, dar de data asta nu sunt singura. Animale mari, cu piele fina, cenusie, coada lunga bifurcata si inotatoare lungi, dau tarcoale bulei de aer.Rechini. Daca e vreun animal care sa ma sperie dea dreptul acela este rechinul. Creaturile dau tarcoale bulei mele de aer, dar nu pot ajunge la mine. Ma ghemuiesc usor si imi incolacesc bratele in jurul genunchilor, imi ascund fata in genunchi si incerc sa ma trezesc. Haide, Shailene! Trezestete, e doar un vis...haide,te rog!! Deschid ochii si sunt tot in gundul marii cu rechinii ce imi dau tarcoale. Cel putin nu pot ajunge la mine...asta e bine. Nu am apucat sa gandesc asta, ca una dintre creaturile cu piele fina cenusie, a inceput sa se bata violent de peretele bulei de aer, incercand sa o sparga. Na dau incet in spate. Inima mi se strange ghem si abea daca mai pot sa respir. E doar un vis!! Nu vei pati nimic, nu te pot rani cu adevarat. Vi s-a mai intamplat sa nu va credeti pe voi insiva? Mie da. Ma chinui sa nu tip si ma dau tot mai in spate. Rechinul mai loveste peretele bulei inca o data...si inca o data si apoi din nou...si din nou. Bula de aer a rezistat deja prea mult, nu voi reusi!! Haide Shailene, trezestete, acum!!!!! Dar, nimic. Incerc o ultima data sa inchid ochii dar cand ii deschid ma aflu tot acolo. S-a terminat. Rechinul loveste peretele bulei inca o data si acesta se sparge. Incep sa dau din picioare si din maini, ma uit in stanga si in dreapta, dar sunt inconjurata in toate directile...doar daca...ma uit in jos, vad doar intuneric. Ma indrept putin in sus pentr u ai deruta dupa care sprintez in directia opusa spre abisuri. Sunt prea lenta, dar am avantaj de cateva secunde, reusesc sa ma indepartez destul dupa care o i-au in sus spre o raza a soarelui ce patrunde usor in apa, pana la mine si o las sa ma ghideze. A fost o miscare gresita, din moment ce merg in sus si nu ma mai indepartez de ei, au reusit sa ma ajunga din urma. Un rechin vine spre mine in viteza aratandusi nenumarati dintii albi imaculati, tip si simt cum apa imi patrunde in plamani. E doar un vis nu vei pati nimic...nu iti pot face nimic.
Deschis ochii si vad raza acea de soare, dar de data acesta intre noi nu sta apa, acum sunt la suprafata, intinsa pe podeaua tare a puntii. In jurul meu se afla o balta de apa, ca si pe toata puntea si e racoare, racoarea acea de dupa furtuna, dar, acum nu mai oua si nu mai fulgera, ba chiar a rasarit soarele. Ma ridic ametita. Ilenia alearga spre mine cu o cana din care ies aburi. Imi intinde cana, e calda, privesc cintinutul de culoarea vinului.
-E ceai de maciese, bea te va incalzi putin.
I-au o gura din lichidul rosiatic. Are un gust dulceag acrisor. Simt o caldura placuta in tot corpul si mai i-au o gura din ceai. Sora mea ma ajuta sa ma ridic.
-Ce s-a petrecut cu panzele?
Ilenia face o grimasa si in ochii ei pot sa citesc ingrijorare si frustrare.
-Am..cred ca pot fi reparate. Ryan tocmai lucreaza la asta.
Incuvintez si o las sa ma conduca in cabina, in capatul holului intr-o camera mare cu o canapea lunga din piele rosie si cateva fotoli ce par incredibil de comode, o masuta de cafea si un covoras cu imprimeu de zebra. Privesc pe ferestra cu perdele catifelate, visini si observ ca da pe punte unde o vad pe Kimm uscand apa de pe punte cu un mop. Ma asez pe unul dintre fotoli si sora mra se aseaza alaturi.
-Nu-i asa ca sufrageria navei e confortabila?
Incearca ea sa schimbe subiectul, dar apoi ma priveste incruntat cu o cuta intre sprancene.
-Nu e vina ta ca s-au rupt panzele. Erai obosita, ca si noi toti.
Nu stiu ce sa ii raspund sau daca trebuie sa ii raspund. Adevarul e ca ma simt al naibi de vinovata, din vina mea s-au rupt panzele si acum la urmqtoarea furtuna vor ceda cu siguranta. Sunt asa o blraga, incurc mereu pe toti. Vad ingrijorarea din ochii Ileniei asa ca mai i-au o inghititura din ceaiul cald si apoi ma ridic asezand cana pe masuta de cafea.
-Ar cam trebui sa fac o baie calda si sa ma schimb, sunt toata uda. Ne vedem dupa.
Ea nu ma opreste, asa ca ies pe holul lung si intru inapoi in cabina mea mica si ma trantesc pe pat. Imi dau seama ca port inca camasa mea de noapte ce e uda leoarca asa ca intru in baie si fac un dus rapid dupa care imi i-au niste haine curate si ies pe punte. Fate utila, Shailene, dar la ceva ce nu poti strica, ar fi mai bine. O zaresc pe Kimm inca chinuinduse sa usuce puntea asa ca merg la ea si preiau mopul.
-Ma descurc eu aici.
Ii zambesc si imi intoarce zambetul, nu comenteaza, doar se indeparteaza mergand probabil sa il ajute pe Ryan cu panzele stricate de mine. Deci imi petrec dupamiaza uscand baltoacele de apa provocate de furtuna, panace fiecare cotlon al puntii straluceste. Ilenia iese si ma striga sa i-au masa, asa ca cobor in cabina, unde le zaresc pe sora mea si pe Kimm, imi dau seama ca nu l-am vazut pe Ryan toata ziua si desi Ilenia a zis ca lucreaza la panze nu l-am vazut cand am trecut pe acolo.
-Unde e Ryan?
-oh...el...a mancat deja.
Ma incrunt la ele si le observ schimband o privire vinovata. Imi ascund ceva...dar ce?
Daca nu au de gand sa imi spuna ele, voi afla singura. Dupa ce mancam si cele doua fete pleaca in sufragerie sa se uite pe harta cu traiectoria noastra , eu raman singura pe hol si imi dau seama ca e ocazia perfecta sa aflu ce imi ascund, e clar ceva legat de Ryan, deci ma indrept spre camera lui...e incuiata. Imi lipesc urechea de usa si printre cuvintele surori mele si ale lui Kimm, aud un ticait, o bataie de inima neregulata. Imi dau seama ca ori ce se petrece nu e o petrecere surpriza
...e ceva rau. De ce mie nu imi spune nimeni nimic? Asta nu e corect!! Deloc. Ma indrept nervoasa spre sora mea si Kimm ce privesc spre o harta mare si isi plimba unghile dintr-un punt in altul al ei cautand diverse scurtaturi.
-Spuneti-mi tot!
Kimm isi ridica privirea de pe harta si se uita uimita la mine.
-Am dreptul sa stiu ce se petrece!
Tip eu nervoasa si imi pare imediat rau, cand vad ochii Ileniei umplanduse de lacrimi. Cele doua fete se uita una la cealalta complice si apoi Kimm incuvinteaza ca pentru sine.
-Mai bine vezi si singura.
Scoate o cheita din buzunar si ne face semn sa o urmam. Ne indreptam spre camera lui Ryan, iar Kimm imi dace semn sa ma dau in spate, dupa care deschide usor usa. Intram discret in camera si il zaresc pe Ryan, cu mana legata de pat, rosu la fata si aratand foarte diferit, ochii violeti par in totalitate rosii si arata...rau.
Se smuceste si maraie la noi, incercand sa ne atace.
-Ce a...ce are?
Ma balbai eu inghitind in sec.
-Iti esplic imediat ce iesim de aici.
Inchide din nou vamera cu cheita pe care o ascunde in buzunar si se uita la mine cu o mina serioasa.
-Pai..la fel ca si padurea viilor si mortiilor, marea Ariadnei are in fel de gandire proprie, doar ca marea acesta nu are spirite sau monstri ci pur si simplu te inebuneste si te face sa crei sa te arunci peste bord.
-Ca si cantecul sirenelor?
-Ceva de genul.
-Ryan...el a...
-Daca a inebunit? Aproape...da, cred ca da. Dar, daca il tinem inchis si departe de pericole, sper sa isi limpezeasca gandurile.
Imi musc buza. Stiam eu ca nu vim traversa marea mai usor de cat am traversat padurea....atunci l-am pierdut pe Gabe acum Ryan...imi alung gandul din minte.
-Ca fi bine.
Spune Ilenia prinzanduma de umar. Dar, eu nu cred ca va fi, daca totul ar fi fost bine, acum am fi in Persiu cu toti, chiar si Gabe, profetia acea nu ar fi existat si eu cu alegerile mele nu am fi constat un pericol pentru omenire, nu ar fi trebuit sa starnesc un razboi si nimeni nu s-ar fi temut de ce fel de alegere as putea face si cum ii va afecta. Nimic nu e bine. Nimic.
As vrea sa tip la sora mea, sa ij spun cat de mult se inseala si ca niciodata nu va mai fi bine atata timp cat profetia acea exista, in schimb izbucnesc in lacrimi.