Cap2. Realitatea e greu de crezut.

582 113 8
                                    

Cand m-am ridicat din pat ,ma luat o ameteala cumplita. Pana acum nici nu imi aminteam exact chipurile parintilor mei, nici nu imi imaginam sa ii visez, dar azi noapte...nu stiu ce s-a intamplat. Ma urc inapoi in pat si incerc sa imi amintesc exact fiecare detaliu al visului. Craterul, caderea in gol si...vocea lor. Matusa bate la usa ca in fiecare luni dimineata. Ii spun sa intre si usa se deschide.

-Scumpo, orele sunt anulate. Azi va fi un discurs al presedintei Persiului cu participare obligatorie a intregii populati.

Ma incrunt putin. O ce? Nu s-a mai intamplat pana acum asa ceva. De obicei, Persieni pleaca in seara de dupa festivitatea paci.

-Despre ce e vorba?

Matusa ridica din umeri si inchide usa in urma ei. Mai zabovesc putin in pat,pana ce clopotele biserici din piata anunta miezul zilei. Ma imbrac, incercand sa imi alung visul din minte,dar e imposibil. E primul vis pe care il am cu parinti mei si ce e cel mai ciudat e mesajul pe care mi l-au lasat. Ce vroiau sa spuna cu "indrazneste si invinge"? Ce sa indraznesc? Decid sa imi alung acest gand din cap si sa cobor la micul dejun, dar visul continua sa ma tulbure. In bucatarie, matusa si Gabe, stau la masa din bucatarie si susotesc pana cand intru eu. Ceva nu e in regula cu ei. Din pacate nu am reusit sa aud nimic din ce spun. Imediat ce intru, timpul parca incetineste. Gabe si matusa Natalie, se opresc din cea ce faceau si se uita nelinistiti la mine. Dupa cateva minute ,matusa se uita la Gabe, intrebator,iar acesta incuvinteaza. Acum ma simt foarte stanjenita. Dau sa ies incet si invizibil, dar matusa mi-a luat-o inainte.

-Shailene.....

Sta putin pe ganduri si se uita in jos stanjenita. Acum as avea sansa sa ies ,dar nu mai vreau.Mi-a starnit curiozitatea.

-Matusa? Ce se intampla?

Natalie isi ridica privirea si ma priveste ca si cum tocmai si-ar fi amintit de existenta mea. Ofteaza si imi spune sa o urmez, asa ca pornim pe scari si il lasam pe Gabe singur in bucatarie. Intram in camera matusi. Abea acum imi dau seama ca nu am mai intrat in incaperea acesta. Este o camera mare, intunecoasa. In mijloc se afla patul, un pat mare cu sarsafuri albe. Ma uit spre peretii, care sunt complet acoperiti cu rafturi de carti. I-au loc pe scaunul de la oglinda si astept. Matusa se ridica pe varfuri ca sa ajunga la cel mai inalt raft, aproape de tavan. I-a o carte mare si groasa, verde smarald, cu coperta din piele si litere arginti care formeaza titlul. Imi intinde cartea. Citesc titlul si ma incrunt.

-Jocul alegeri?

Matusa imi face semn sa o deschid. Ezit,dar fac ce imi cere. Cartea se deschide la pagina treisutepatru, unde intre paginile carti se afla un biletel. Scot foaia, e veche si ingalbenita. Un scris de mana, cu cerneala albastra,acopera foia de jos pana sus. Imi ridic din nou privirea spre matusa, iar ea incuvinteaza sa citesc.

"Ilenia, Gabe si Shailene,daca cititi asta inseamna ca a venit momentul in care matusa voastra a apreciat ca sunteti pregatiti sa o cititi. Sper ca nu ma urati. Vreau sa intelegeti ca am plecat de langa voi ca sa imi indeplinesc misiunea. Poate ca intr-o zi veti si intelege la ce ma refer,dar acum tot ce trebuie sa stiti este ca eu si tatal vostru suntem in viata. Stiu ca e greu de crezut dupa ce matusa voastra va spus atata timp ca nu mai traim ,dar ea a facut doar ce i-am cerut eu. Sa stiti ca va iubim indiferent de ce credeti si ca speram ca intr-o zi va fi posibil sa ne vedem.

Cu dragoste Ulisse"

Mintea imi e goala si abea mai reusesc sa respir. Camera se roteste in jurul meu. Cad pe podeaua rece. Tot ce vreau e o explicatie.

-Cum e posibil?Cum se poate sa fie in viata?

De ce nu mi-ai spus niciodata?
O intreb furioasa pe matusa.

Blestemul alegeriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum