Blestemul alegerii

Cap.38. Temniţa

***
De doua zile continuam sa cautam o urma de umanitate in jur, dar tot ce se gaseste in jur sunt lanuri si luminisuri. Foamea si oboseala incep sa ne slabeasca puterile. Nu am mai reusit sa scoatem o singura scanteie de magie din dispozitivele lunii, iar atata timp cat nu stim ce puteri au dispozitivele si cum sa activam aceste puteri, nu prea mai avem cum sa iesim de aici. Ne-am resemnat ca nu putem sa fortam dispozitivele sa ne arate puterile lor si am inceput sa ne concentram pe supravietuire. Stau intinsa pe iarba verde si deasa de langa lanul de grau, privind la soarele ce urca sfios tot mai sus, incalzindumi abraji cu raze. Ryan, Zack si Jo au inceput constructia unor locuri de dormit, din lemnul de artar, iar Denisse si Be sunt in cautare de plante comestibile , desi cu atatea lanuri nu cred ca vom suferi de foame. Inchid ochii gandinduma la o solutie de scapare de aici. Ce am facut diferit in momentul acela? Ce?...oare sa fie faptul ca in momentul acela muream de frica? Simt prezenta cuiva langa mine si deschid ochii. Be si Den se intind langa mine. Be tine in brate un buchet gigant de flori de camp de toate culorile, se aseaza si incepe sa impleteasca.
-Ma ajuti?
Ma intreaba ea plictisita, iar eu dau din umeri. Nu am ceva mai bun de facut. I-au cateva flori albastre si incep sa impletesc. Denisse incepe sa fredoneze, molipsindune. Dupa cateva minute cantam toate si zambim neancetat.
Be i-a cateva florii si le arunca in Denisse, care acum e plina de florii albastre in par. Den se stramba dezgustata si isi scutura parul des, dupa care intr-un fel neasteptat sare pe Be si o coufuleste bine.
-Sti ca nu imi plac buruienile!.
Spune ea chicotind, iar Be isi netezeste parul.
-Nu mai spune!!! Sa sti ca nu o faceam daca stiam!
Spune Be ironic cu o surprindere falsa.
-Puteti sa nu va mai hliziti si sa ne ajutati?
Striga Ryan uitanduse urat la noi.
Denisse isi da ochii peste cap si isi mai trece o data mana prin par asiguranduse ca nu mai are nimic in el. Bellatrix se tranteste pe iarba si isi pune mana sub cap.
-Oh...te-as ajuta daca...nu mi-ar fi ataaat de lene...intelegi?
Ryan, Zack si Jo se uita la noi cu cea mai urata privire posibila.
-Ok..ok..ce sa facem?
Intreb eu ducandu-ma langa Zack.
-Tu tine aici si leaga cu frunza aceia de acolo..
-Frunza? Cat o sa reziste?
Ryan da din umeri si ranjeste strengar.
-Iti e frica sa nu iti cada acoperisul in cap?
Imi dau ochii peste cap in timp ce insfac una din frunzele lungi pentru legat.
-...Sa stiti ca nu fac noduri prea rezistente...as vrea sa leg la acoperisul lui Ryan...sper ca ai semnat pentru o asigurare, nu?
Scoate limba la mine si se intinde dupa o bucata mica si subtire de lemn.
-Unde ati fasit materialele?
Intreaba Be in timp ce leaga o bucata mare de lemn de una mai mica, formand un x.
-Prin padure....pe aici..
Dupa aproape trei ore, reusim sa terminam primul adapost si pare chiar destul de rezistent.....sper sa si fie.
-Maine vom mai face unul...deocamdata e tot ce avem. Ati gasit ceva de mancare?
-Ceva mure ...si in caz ca nu ai observat...grau...mult grau.
Zack isi da ochii peste cap.
-Nu..nu am observat.
Incepe sa se inoreze, iar in scurt timp incepe sa ploua din ce in ce mai tare. Toti se refugiaza sub acoperisul pe care tocmai l-am construit, dar eu raman ghemuita in iarba, lasand ploaia sa imi ude parul. Mereu am iubit ploaia, imi place sa simt picuri de apa reci.
-O sa te uzi!
Spune Be facandumi semn sa merg sub acoperis.
-Asta e si ideea.
Denisse da din umeri si se intinde pe iarba sub acoperisul din ramuri si frunze, aratand super exotic. Be sta ghemuita cu capul pe umarul lui Zack , iar Jo o priveste pe Den de la departare, zambind de unul singur....oare Denisse e singura care nu observa? Ryan se ridica si vina in ploaie langa mine.
-Ai de gand sa te racesti?
Il intreb eu privindul cum se intinde pe iarba uda.
-Dar tu?
-Nu o sa ma racesc...imi place ploaia.
-Daca tu nu te racesti atunci nici eu.
Ma stramb la el facand una din fetele mele super dubioase.
-De ce discutile noastre nu au niciodata vreun sens?
Il intreb eu cu o furie falsa.
-Ai vrea sa aiba?
Intreaba el zambind doar cu un colt al guri ridicat.
-Raspunzi mereu cu o alta intrebare?
-Tu nu?
Ma intind si eu pe iarba simtind fiori cand picuri reci de apa de pe iarba imi ating pielea.
Nu am de gand sa mai spun ceva, ori cum...se pare ca Ryan e pus pe discuti dubioase.
-Mi-am amintit tot ce era de amintit.
Spune el dupa o vreme, iar eu ma uit la el, din greseala privindul fix in ochii.
-De unde sti?
-Simt.
Nu mi se pare deloc ciudat ce spune...e ca si atunci cand eu simt ca trebuie sa fac ceva dar nu stiu de ce sau de unde stiu asta...pur si simu stiu si gata...il inteleg si ma simt inteleasa. Se lasa din nou linistea, iar din adapost se aud sforaituri.
-Suntem impreuna?
Ma intreaba Ryan la un moment dat facanduma sa ma ridic dintr-o data si sa ma uit la el cu cei mai mari ochii pe care ii pot face.
-Asta e singurul lucru ce nu imi amintesc si..adica sti tu...mi-ai spus ca ma placi si.....amintirile pe care le-am avut...eu..scuze, uita intrebarea.
-Nu..adica...ti-am spus ca te plac pentru ca si tu mi-ai spus si...chiar te plac, dar...nu suntem impreuna ...
Sunt super surprinsa de ce urmeaza sa spun, dar las cuvintele sa iasa pur si simplu.
-Dar putem fi.
Acum e Ryan cel care sare sus si se uita cu ochii mari la mine.
-Vorbesti serios?
-Crezi ca imi arde de glume?
Afiseaza zambetul lui strengaresc si isi aseaza mana pe obrazul meu apropinduse si apoi sarutanduma.
-Deci...?
Spun eu dupa ce ne dezlipim unul de altul.
-Shay...sarutul era raspunsul...
Ma inrosesc, dar nu apuc sa spun nimic pentru ca buzele noastre se intalnesc din nou.
Sunt impreuna cu Ryan...simt cum inima imi bubuie tare si picioarele mi se despart de sol.
*****
Dimineata ne trezim cu toti devreme si incepem sa lucram la al doilea adapost, iar Be si Den ma obliga sa le povestesc tot ce s-a intamplat aseara. Dupamasa pornim cu toti spre lanul de grau.
-Strangeti cat de mult...mor de foame.
Spune Jo adunand boabele mari de grau.
E greu sa umbli in lan printre spicele ce te zgarie si te impung, incep sa adun boabe de grau cand deodata toate zgomotele din jurul meu inceteaza si aud vocea...vocea mamei.
" -Shay...te rog spunemi ca de data aceasta ma auzi! Te rooog fa sa functioneze.
Acum imi amintesc de prima noapte in lan cand mama a incercat sa comunice cu mine, dar nu reuseam sa ii raspund. Ma concentrez cat pot de tare si ii raspund in minte.
-Te aud, mamă.
-O...o slava Domnului!!! Unde esti? Ceilalti sunt cu tine? Suntem toti asa de ingrijorati.
-Suntem bine. Ne aflam pe o campie langa un lan...cand fugeam, am unit dispozitivele lunii si se pare ca toti ne doream sa fim in alt loc...asta s-a intamplat...am dusparut de acolo.
-O Doamne....! Pai atunci ca sa iesiti de acolo nu trebuie decat sa uniti din nou dispozitivele.
Spune tata cu glas usurat.
-Am incercat...dar habar nu avem cum am reusit data trecuta.
Tata ofteaza.
-Inca nu cunoasteti puterile?...nu le-ati descoperit?
-Doar a globului.
Aproape ca o vad pe mama tresarind.
-Am citit ceva in cartea acea...spunea de puterea fiecarui dispozitiv dar nu stou si cum o puteti activa.
-Nu conteaza...spunemi puterile.
Ii spun mamei nerabdatoare.
-Globul vede in trecut si prezent. Sulita face ca inamicul sa isi piarda atentia. Cel ce detine arcul poate citi ganduri. Sabia poate invoca fulgerul si marea, se mai numeste si puterea lui Poseidon. Pumnalul are puterea invizibilitati.
-Si...
-Cea mai puternica...bagheta....detine controlul.
Ma cutremur la cuvantul "control".
-Intr-un fel...poate face o vraja ce te face sa gandesti si sa faci cea ce vrea posesorul baghetei....Shay...cine are bagheta?
-....eu.
-Uite...legatura devine slaba. Trebuie doar sa sti ca cel cu pumnalul e invizibilul, cel cu sulita e invingatorul, cel cu sabia detine puterea lui Poseidon, cel cu globul e clarvazatorul, cel cu arcul e hotul si...cel cu bagheta detine puterea...fi atenta...bagheta e foarte puterica.
-Mama voi unde sunteti?
Mama uncepe sa se fastaceasca. Imi amintesc cum s-a incheiat legatura de data trecuta, pasi si o usa deschisa si niste voci necunoscute.
-Suntem in temnita...am fost rapiti de armata Distrugatorilor.