Helios // Nightfall (Partea a II-a) |+18|

Capitolul patruzeci și cinci

     Aveam privirea pierdută în gol și priveam frișca cum se face una cu lichidul din cafea. Mintea îmi era ocupată, cu toate lucrurile ce s-au întâmplat până acum, cât de departe am ajuns cu aventurile mele și cât de mult au degenerat lucrurile. Mama nu mai e, visez cu tata că îmi oferă o brățară și mă trezesc cu acea brățară la încheietură, Simon ne-a părăsit...

      Zilele au trecut iar noi ne-am întors la conacul Pandorre, verbina din aer a dispărut în totalitate și vampirii au putut de asemenea să se întoarcă în oraș, inclusiv Helios și April.

      Mi-aș dori ca totul să fie ca în liceu, chiar dacă eram mai mult degajată de tot ce se întâmplă din pricina pierderii tatălui meu, dar totuși era mult mai bine.

      - Se răcește dacă nu o vei bea. mă trezește Arizona din visarea mea cu ochi deschiși și tresar

      Ea își luase din dulap o pungă cu sânge și toarnă lichidul într-o cană, apoi îl bea pe post de cafea. Blonda era ciufulită și albă ca laptele la față. Se așază lângă mine și continuă să își bea nonșalantă lichidul ce o ține în viață.

       - Aș da orice să mai simt o dată gustul cafelei, deja am uitat. Iar ca să pot face asta chiar am nevoie de ajutorul lui Helios. spuse ea dezamăgită

       Regretam că a fost nevoită să treacă prin asta, știu că îi este dor de lucrurile pe care le făcea înainte de a deveni vampir. Arizona cea umană și vampiroaica sunt două personalități total diferite, atât în cadrul aspectului cât și comportamental. Înainte era bezmetică și zurlie, acum este mult mai matură și confidentă. Eu una prefer ambele variante. Dacă știu că prietena mea este în regulă, aș fi de acord cu orice.

     - Ești abătută. îi spun și ea își ridică chipul, privindu-mă profund în ochi

      - Același lucru pot spune și despre tine. mi-o întoarce ea oftând

      - Începe tu.

      - Ce crezi? E vorba de Christian...nu își dorește să ia antidotul. Dacă va deveni uman, va pierde orice legătură cu mama sa.

      - Dar mama lui spunea că ea însăși a stopat îmbătrânirea.

      - Da. Dar a fost definitiv. Este ireversibil.

      - Veți găsi o cale. Sunt sigură.

      - Îl iubesc, suntem împreună de foarte puțin timp dar a devenit important pentru mine.

      Situația dintre ei doi este mult mai complicată decât cea dintre mine și Winter. Nu îmi doresc ca Arizona să aibă parte de asta. Dar după cum spuneam, dacă în această lume a posibilităților și al ființelor inumane, vrăjitoarele pot face minuni, se va găsi și o rezolvare la problema lor.

      - Acum e rândul tău.

      - Simpla prezență a lui Helios e cauza. Nu îl vreau aproape.

      - Presimțeam că asta vei spune. Cu atâtea persoane aici nu îți poate face rău. Ești în siguranță.

      Mă bucur că toți încearcă să îmi ridice moralul cât de cât și îmi promit că mă vor proteja. Știu de la bun început că am dat de cei mai buni prieteni din lume.
Simon are acum doar un moment de rătăcire, când se va întoarce îl vom primi cu brațele deschise.

      - Mă duc să fac un duș. spuse Arizona și părăsește bucătăria

      Eu mi-am dus genunchii la piept și m-am ghemuit mai bine în scaun. Odată cu plecarea Arizonei am rămas din nou doar eu și gândurile mele. Ce răsturnare de situație...acum facem echipă cu persoana căruia am luptat împotriva ei până acum, până la ultima picătură de putere. Dar prietenii mei sunt împotriva acestei idei, inclusiv eu. Până și Christian nu își dorește să aibă de a face cu propriul său tată. Dacă am reușit să trecem peste întâmplările, ne descurcăm să găsim antidotul singuri.