Sex 302 [A Harry Styles Fan Fic]

Capitolul 12. [Passion and danger]

N-am putut niciodata sa il inteleg. Aceasta abititate ar trebui sa se enumere printre superputerile eroilor. Sa reusesti sa il intelegi ti-ar trebui ani, probabil o viata nu mi-ar ajunge sa il pot intelege, dar faptul ca il iubesc, asta este important pentru mine.

Am atatea lucruri pe care nu le inteleg in legatura cu el. Comportamentul lui complicat ma depaseste atat de mult, felul in care isi schimba comportamentul este atat de unic. Acele stari ce se completeaza intre ele, oh doamne, el este atat de unic pentru mine. N-as putea sa il inlocuiesc, felul lui de a-mi arata afectiune ma innebuneste, facandu-ma sa il iubesc mai mult. Posibilitatea de a il lasa este minima. Nu pot parasi persoana lui, face parte din mine.

Probabil, pentru binele meu, ar trebui sa fac asta, dar el este cel care l-a inlocuit pe Luke. Suntem diferiti din toate punctele de vedere, dar ne completam extraordinar de bine.

Stau pe patul meu, inca vizualizand in mintea mea toate acele imagini petrecute cu ceva ore in urma. Voi avea probleme din cauza asta, insa nu imi pasa. M-am simtit extraordinat sa o pot lovi pe Katy, iar daca as putea sa repet din nou asta, cu cea mai mare placere as face-o. Subconstientul meu rade inca din cauza asta, ranjetul de pe fata mea fiind nelipsit. Nu as putea sa ma simti mai bine. Cu toate acestea, privirea arzatoare a lui Harry este pe mine, facandu-ma sa ma foiesc in patul meu.

Ei toti erau aici cu mine, asteptand ca eu sa le dau niste raspunsuri. Privirile lor erau mult prea deranjante pentru mine, mai ales cea a lui Harry. Ochii lui verzi, atat de senini acum, sunt pe mine examinand orice miscare a mea. Inca nu mi-am spalat mana de sange, privind-o si examinand sangele usca de pe ea.Probabil aratam ingrozitor. Oh, cu siguranta aratam ingrozitor. Vocile lor nu se auzeau, iar respiratia mea era singurul lucru care reusea sa ma tina treaza. Sunt obosita din cauza celor intamplate astazi.

-Daria, eu.., vocea lui se aude.

-Nici macar sa nu indraznesti, replic serioasa.

Privirea mea s-a ridicat odata ce am pronuntat acele cuvinte. Parea indurerat, dar eu am murit de durere cand el m-a lovit. S-a simtit atat de bine, pentru ca la naiba, a fost real. Toti ma priveau, vazand curajul meu.

-Asculta-l, la dracu! Tipa Ada catre mine.

-Sa minta?

-N-ai de unde sa stii asta.

-A facut asta pana acum. Cu ce ar fi diferit in momentul asta? –spun cuvintele aproape tipandu-le-

Ea dezaproba tot ce am zis, probabil si gandurile mele. Nu au cum sa inteleaga asta. Ada a fost, probabil, mereu preferata de baieti. Niciodata nu am fost asa. Eram mult prea timida, atat de retrasa si nu eram ca toate colegele mele din scoala. Ele erau frumoase si toate cele. Nici macar nu sunt ca ele.

-Daria, nu este asa.

-Iti este usor sa spui asta. Mereu ai fost preferata de baieti. Adica esti frumoasa. Eu nu sunt asa.

-Poftim?

-Niciodata nu am fost aleasa de catre cei din scoala mea. Eram cea urata, cea timida care nu are prieteni.

-Daria, tu chiar nu esti deloc asa.

-Asa cum? Urata? Ba da. Toti mi-au spus asta. Multi au spus ca din cauza asta a plecat si Luke.

Lacrimile mele ma avertizau ca vor parasi ochii si se vor scurge pe obraji, dar nu ii voi lasa sa ma vada plangand.

-Mi-a fost atat de greu sa ma obisnuiesc cu cuvintele lor.

-Poti sa taci dracului odata?

Harry tipa ficare cuvand, punand accent pe fiecare litera. Corpul lui se ridica din patul Adei, dandui pe cei doi prieteni ai sai la o parte din calea lui, pentru a ajunge in fata mea. Mana lui imi prinde barbia, fortandu-ma sa ii privesc fata. Ochii sai au inceput sa prinda o tenta intunecata, trasaturile lui fiind mult mai mature.