Sex 302 [A Harry Styles Fan Fic]

Capitolul 21 [Passion and danger]

Din perspectiva lui Harry....

O privesc cu durere in suflet cum sta conectata la aceste aparate. Mi-e dor de ea atunci cand rade, chiar si cand tipa la mine. Mi-e dor de toate aceste lucruri pe care le aveam.Trebuia sa fiu sincer cu ea, sa ii spun tot ce aveam pe suflet, cu siguranta nu se mai ajungea aici. Incompetenta mea de a-mi asuma o relatie a facut sa se ajunga aici.

Ochii ei stralucitori imi apar mereu imi minte, si seara de seara am cosmaruri legate de momentul in care o voi pierde.

Cum sa nu o mai am langa mine dimineata cand ma trezesc si seara cand adorm? Cum sa nu ii mai simt prezenta? Cum sa nu o mai iubesc? De unde atata putere ca sa pot trece peste ce am avut? Peste iubirea ce o am pentru ea.

De o luna de zile fac acest drum cu ea, ii sunt alaturi in momentele aceste grele. N-a fost in stare sa ne spuna ce are, dar intr-un final am aflat. A fost terminata cand ne-a privit in ochi.

-Harry? aud vocea ei somnoroasa.

-Da?

-Ce s-a intamplat? intreaba ingrijorata din cauza fetei mele crispate.

-Nimic iubita mea, nimic.

Se incrunta la mine, dar nu stiu daca aceasta incruntatura este din cauza cuvintelor "Iubita mea" sau pentru ca o mint privind fix in ochii ei. Stie ca o mint. Ochii ma dau de gol. Se aseaza mai bine in fund, luand o perna in brate si privind fata mea.

-Spune-mi.

-Nu stiu.

-Te rog, spune rugator.

-De ce te-a ales pe tine chestia asta? De ce tu? Nu-mi pot imagina o zi din viata fara tine. Cum sa fie posibil asa ceva? Mi se face greata, am dureri in piept cand ma gandesc ca exista posibilitatea de a nu te avea. Nu vreau sa se intample nimic, Nu vreau sa te pierd. Te vreau langa mine in fiecare zi de acum inante, am nevoie de tine mai mult decat de aer, sunt egoist, stiu, dar te iubesc. Te iubesc mai mult decat am putut iubi pe cineva in toata existenta mea. Te iubesc! spun rapid toate aceste cuvinte fara a ii da timp sa reactioneze.

Se uita la mine de parca am avut un monolog de om nebun acum 5 secunde. Nu ii pot citi ochii. Imi este greu sa ii ascund toate aceste sentimente, dar nu imi permit sa ma retrag pentru ca intr-o zi ea nu o sa mai fie aici. Indiferent de situatie si sfarsit ea este singura persoana ce are acces la inima mea.

-Te iubesc la fel de mult, lucrul acesta nu schimba cu nimic sentimentele pentru tine, spune aceste cuvinte privind spre mine in timp ce imi cuprinde mana.

-Stiu, adica nu stiu. Habar n am ce o sa fac cu viata mea daca te voi pierde.

-Ai incredere in mine Harry?

-Sigur ca am. Ce este cu aceasta intrebare?

-Atunci nu o sa plec nicaieri.

-Termina cu asta, stim amandoi cum te termina aceasta boala, nu esti acel om de la inceput, nu esti la fel iubito. Nu ai energie.

-Lucrurile astea sunt normale. Doar nu o sa te astepti sa sar in sus si sa mai fac aceleasi activitati. Eu sunt sigura ca totul se va rezolva.

Privind in directia sa, zambetul nu ii pierde de pe fata cand spune aceste cuvinte. Mi se rupe sufetul, nu rezist in starea asta. Fac cativa pasi catre ea privind fix in ochii ei.

Cum sa traiesc fara aceasta femeie?

Este singuru motiv pentru care ma trezesc in fiecare zi.

-Cum poti sa spui inca aceste lucruri? Cum de mai ai speranta?