Sex 302 [A Harry Styles Fan Fic]

Capitolul 1. [Passion and danger]

Era atat de mare forfota in aceasta facultate incat mintea mea o lua razna numai cand vedeau oamenii cum se zbenguiesc dintr-un colt in altul pentru a reusi sa impodobeasca fiecare coltisor de aici. Cu toate ca majoritatea nu isi vor petrece vacanta de Craciun aici, ajuta la decorarea locului impreuna cu profesorii de aici. Multi deja au plecat pentru ca aveau planuri deja pregatite de luni bune ori pur si simplu nu au vrut sa se implice in toate aceste activitati care te obosesc doar cand privesti lumea lucrand.

Incercam sa fiu de ajutor aici, dar parca nimeni nu ma lua in serios dupa toate cele intamplate luna trecuta. Ma rog, sfarsitul lunii trecute. Grupurile de elevi plini de arfe erau intr-un colt, probabil barfind, iar eu ma simteam incomod sub privirile lor analizatoare. Restul de elevi erau ocupati cu decorarea locului si cu impodobirea bradului care are peste doi metri. Daca nu ma inseala matematica mea, as spune ca are cel putin doi metri si zece centimetri. Oricum, este cu mult mai inalt ca mine.

Plecand din locul unde studentii agatau ghirlandele, am trecut pe langa un grup cu care chiar nu doream sa am contact vizual pentru ceva vreme. Vorbeau, acum putin mai tare ca sa ii pot auzi, dar in centrul atentiei se afla Katy.

-Serios. Nu stiu de ce o place toata lumea. -zise plictisita.-

-Dar, ea nu avea iubit. -intervine o alta fata din acel grup-

Aceasta rase scurt si isi focusa toata atentia asupra ei.

-Avea. Pe acel Stefan.

Dulapul meu nu era tocmai departe de ei, aproximativ cu trei sau patru. Katy continua sa vorbeasca.

-Si ramane aici?

-Mai mult ca sigur. Nu are unde sa mearga. Si-a perdut parintii si pe iubitul ei. Oricum, erau la fel de patetici ca ea.

Trantind dulapul, am mers tinta catre era.

-Oh, buna! -zise cand am intrat in raza ei de atentie-

-Poti face destule glume despre mine, dar nu iti incerca norocul facand asta cu parintii mei si Luke.

-Si daca imi incerc norocul, ce o sa faci?

-Nu ma forta. Nici macar nu i-ai cunoscut.

-Nu am nevoie sa fac asta. Stiu ca erau la fel de tonti ca tine.

Nervozitatea imi crestea, iar fetele care erau pe langa Katy s-au dat cu doi sau trei pasi in spate deja speriate de schimbul nostru de replici. Ma abtineam cu greu sa nu o pocnesc in fata ei prea mult fardata. Nu de alta, dar imi era teama ca daca o loveam riscam sa mor din cauza unui nor de pudra ce iesea de acolo.

-Nu te juca cu asta! -am zis apropiindu-ma indeajuns de ea-

-Imi place sa ma joc. -zise zambind-

-Si mie. Dar nu cu lucrurile astea. Asa ca tine-ti gura.

-Nu imi spui tu mie ce sa fac. Vorbesc cat vreau eu.

M-am incruntat la ea, fiind indeajuns de sigura ca am reusit sa o intimidez. Aceasta s-a indepartat putin de mine, dar nu suficient.

-Daca mai vorbesti ceva despre subiectul ala, jur ca o sa iti distrug chestia aia pe care tu o numesti fata si nici cu toate fardurile din lume nu o sa o mai faci sa arate cel putin bine.

-Esti sarita!

-Doar provoaca-ma!

I-am aruncat o ultima privire inainte sa ma indrept catre sala ceantrala unde acum ceilalti erau preocupati cu impodobirea bradului. Zambind cat se poate de dulce am intrat in camera, iar ceilalti se uitau la mine de parca eram o masina scumpa. Atata atentie nu am primit nici de ziua mea.