Sex 302 [A Harry Styles Fan Fic]

Capitolul 11. [Passion and danger]

"Da, am facut asta. Esti fericita acum? M-am futut cu ea noaptea trecuta, am sa o fac si in seara asta, o voi face si maine."

Cuvintele lui se repetau in mintea mea, provocand mai multe lacrimi, mai ales sufletul meu sa se desprinda in mai multe bucatele decat era deja. M-a daramat atat de rau cand a spus asta. Am crezut ca doar este un zvon, insa, a recunoscut atat de usor greseala facuta. Nu l-a interesat consecinta, faptul ca ma va distruge marturisindu-mi acest lucru.

Cum naiba as putea sa mai am incredere in el? Eu.. nu mai am incredere nici in mine..

De ce oare a facut asta? Atat de inutila ii sunt? Asa imi arata el ca ma iubeste? Trebuia sa implinim doua luni.. trebuia.

Ma simt atat de folosita. Imi privesc mainile ce odata erau impreunate in ale lui si ma scarbeste faptul ca germenii sai s-ar putea sa se afle pe mine. Ochii mei au o vizibilitate scazuta, incat abia pot distinge ce se intampla in camera. Nu puteam risca sa ma intorc in camera mea, toti ceilalti stiind ca eu voi fi acolo. Ei ar fi pus intrebari stupide, iar Liam s-ar purta protector cu mine incat m-ar sufoca. Il iubesc pe baiatul asta, dar niciodata nu mi-a placut faptul ca el sa fie atat de grijuliu cu mine.

Am preferat sa merg pe acoperis, stiind ca este o mica casuta, daca o pot numi asa, unde as putea sa stau. Intr-adevar, aerul era inchis, dar in momentul asta nimic nu era important pentru mine. Chiar vroiam sa simt lipsa aerului, dar nu pe cea din atmosfera, ci din corpul meu. La dracu, baiatul asta ma face sa ma gandesc la moartea mea. Parintii mei nu ar fi tocmai fericiti sa stie cum gandesc. Pur si simplu m-a intors pe dos. Ce a facut astazi m-a lasat fara aer in corp pentru cateva secunde, cu lacrimi pentru o gramada de ore, cu un semn pentru ceva zile. N-am crezut ca ma va mai lovi vreodata.

A, a durut mai rau decat celelalte dati. Am simtit cum toata furia lui a fost proiectata in acea palma. Din partea lui am putut simti tot. Durere, dejamagire, frustrare, nemultumire, gelozie, tristete, totul. N-am reusit sa inteleg de ce a facut asta, de ce a recurs la o lovitura.

Incercam sa imi ating partea dreapta a fetei mele, dar ma durea extrem de tare. Reusea sa imi provoace durere nefiind aici. Urasc faptul ca el imi da atatea stari. Nu.. nu reusesc sa le fac fata, ma macina totul. Il urasc ca m-a provocat sa il iubesc, ca mi-a facut inima sa bata din nou. Preferam sa raman singura, sa am doar imaginea lui Luke peste tot, sa il astept sa se intoarca, chiar daca stiam ca asta nu este posibil, sa plang doar pentru el.

M-a facut sa uit singura persoana care mi-a fost aproape. A reusit sa ma faca sa spun in sfarsit adio unei persoane care chiar daca nu este aici prin prezenta fizica, stiu ca va fi mereu prin cea spirituala. El a reusit imposibilul pentru mine, dar preferam sa plang pentru cineva care nu mai este langa mine, decat sa stau sa mor de durere si suspine langa cineva ca el.

Firar sa fie! M-am plictisit de asta. Am crezut ca nu o sa mai fie asa, dar incepe sa se transforme in acel Harry pe care l-am intalnit la inceput si pe care il uram. Nu vreau sa il urasc din nou, pentru ca asta este atat de ingrozitor pentru bietul meu suflet care este deja ranit.

-De ce esti aici? Rosteste o voce masculina necunoscuta.

Am tresarit rapid, incercand sa ma ridic in picioare, nereusind aceasta operatiune. Privirea mea inca incetosata s-a ridicat catre corpul solid din fata mea, observand doar o imagine impunatoare. Stiam ca nu este el, i-as fi recunoscut vocea. Mainile lui s-au plasat pe umerii mei, lasandu-se la acelasi nivel cu mine. I-am putut vedea fata si ma bucuram cu nu am contact cu acei ochi verzi ca jadul. Chipul lui Christian mi-a acaparat imaginea vizuala, observand un mic zambet pe buzele sale. Probabil stia ce s-a intamplat. Au trecut ceva ore de cand sunt aici, iar zvonurile se imprastie rapid in acest loc.