Sex 302 [A Harry Styles Fan Fic]

Capitolul 23.

Nu sunt tocmai bine in momentul asta. Eram nervoasa, iar inima imi bate la maxim. Cu fiecare pas pe care il fac spre camera lui Harry devint tot mai nelinistita, iar mintea-mi spune ca ceva o sa se intample cat de curant. Este complicat sa explic ce simt in momentul asta si nu as putea sa imi imaginez ce i-as face daca Harry ar avea poza.

Am intrat grabita pe coridor, iar cativa baieti s-au luat de pijamalele mele. Ok, stiu ca la cei 18 ani ai mei, pijamalele cu iepurasi si codita la spate nu se mai poarta, dar sunt mult prea frumoase si nu le-as putea inlocui. L-am vazut pe Zayn cum dormea langa usa, iar asta m-a surprins. Probabil cei doi au avut o cerata sau asa ceva.

Am ajuns fata-n fata cu usa, iar corpul meu a inceput sa tremure, inima imi era pana-n gat, iar rasuflarea devenea din ce in ce mai grea. Ma simteam sugurmata de cineva in momentul asta, dar trebuia sa intru. Am apasat puternic pe clanta si am intrat in camera, trantind fara sa vreau, usa de perete. Harry, impreuna cu Zayn s-au trezit din cauza zgomotului, si presupun ca intreg culoarul.

-Ce cauti aici? -zise Zayn, intrand in camera-

-Am venit la Harry.

El se uita la mine, si si-a ridicat spranceana cand am zis asta. In momentul asta chiar nu vreau sa stiu ce este in mintea lui. Imi este suficient ca este pervers in gesturi si vorbe, mai mite sa stiu ce este in mintea lui acum, sau in orice alte momente.

-Te rog, stai jos. Cu ce te pot ajuta? -zise Harry cu un glas pervers-

-Unde este poza mea?

Se uita la mine surprins de intrebare si cam speriat. O reactie la care nu ma asteptam, iar asta imi spune ca stie despre ce vorbesc, dar vrea sa faca pe prostul. Presupun ca ii va iesi minunat, avand in vedere ca este deja, crezand ca eu am sa pun botul la asta.

-Ce poza?

-Stii despre ce este vorba. Spune unde este poza.

-Iti spun daca imi raspunzi la o intrebare.

-Da-mi poza.

-Cine este baiatul din poza care te imbratiseaza?

-Imi vreau poza, Harry.

-Raspunde la intrebare.

-Nu te intereseaza. Imi vreau poza acum.

-Imi raspunzi.

-Aici nu negociem Harry. Imi vreau poza, iar tu trebuie sa mi-o dai.

A ras la raspunsul meu, iar apoi s-a incruntat la mine. Zayn se uita la noi ca si cum eram doua fantome. Jur ca daca nu imi inapoiaza poza mai repede, o sa iasa rau, chair foarte rau.

-Imi raspunzi mai intai la intrebare.

-Du-te dracu! Da-mi poza si terminam toate astea.

Harry ma privea de parca i-am spus ca in 15 secunde o sa moara, iar el nu stia ce sa faca  mai intai. Eram ferm convinsa ca aceeasta conversatie nu se va termina bine pentru nicio parte. Sigur nu o sa mai rezist impulsului si am sa il pocnesc.

-Mai repete odata ce ai zis. -zise el nervos-

-Du-te dracu, Harry!

-Asta nu o sa iasa bine. -zise Zayn panicat-

Harry mi-a prins fata in mainile sale, si ma obliga sa ma uit in ochii lui. Chiar m-as uita in ei, daca nu as fii fortata. Are niste ochi minunati, care te pun pe jar atunci cand ii privesti, presupun ca este singurul lucru de la el care m-a vrajit cu adevarat.

-Asculta bine fata, pentru faza asta, nu primesti nimic.

Mi-a zis si mi-a dat frumul. Ma privea, iar eu eram nervoasa pana peste cap. El ma privea zambind, crezand ca nu am sa fac nimic si ca am sa plec planga, pentru ca nu primesc ceea ce imi doresc, dar se inseala atat de mult baiatul assta.

Eram total constienta de ce voi face in momentul asta si sper doar sa nu iasa urat pentru mine. Palma mea a facut contact cu fata lui, fortandu-i capul sa se intoarca intr-o parte.

-Auch! -zise Zayn, punandu-si mana la gura.-

Harry si-a dus imediat mana catre locul avariat. Iar capul lui s-a intors in pozitia initiala. Nu imi spunea nimic, dar stiam ca va reactiona intr-un fel anume.

-Orice ai avea in cap, renunta. -l-a atentionat Zayn pe Harry.-

-Taci dracului!

Avea fata rosie, iar ochii lui aveau un negru inspaimantator care imi provoca un fior pe sira spinarii. Eram putin nesigura de ce va urma in urmatoarele momente, iar acum regret ca l-am lovit.

Mi-a prins incheietura, strangand-o puternic. Am scrasnit de durere, dar lui nu ii pasa. Cu cealalta mi-a cuprns gatul si a inceput sa il stranga.

-In viata ta sa nu mai indraznesti sa ma lovesti. Ai inteles?

Am ezitatat sa ma uit in ochii lui plini de furie, iar eu simteam ca nu mai puteam sa respir.

-Ai inteles? - zise zguduindu-ma-

-Da. -am reusit sa spun fara glas, incercand sa respir.-

-Bine.

Mi-a dar drumul, iar eu ii multumea lui Dumnezeu in gandul meu ca pot inspira din nou oxigen. Am tusit de cateva ori pana cand plamanii mi-au fost din nou plini cu are, iar inima a inceput sa bata din nou in mod normal.

-De ce imi faci asta? -am spus ridicandu-ma incet de jos-

-Tu de ce nu imi raspunzi la intrebare?

-Pentru ca ce m-ai intrebat face parte din trecut.

Il priveam, iar el ma prinvea pe mine. Nu stiam ce sa ii mai spun, doar ca sa il fac sa imi dea poza. El doar ma privea si nu imi spunea nimic. Stiam ca nu a vrut sa imi faca asta, dar a facut-o.

Lacrimile mele au inceput sa imi curga din ochi, iar asta nu ma bucura deloc. Mi-am lasat capul in joc si eram confuza. Chiar imi vroiam poza, iar el nu mi-o va da pana nu ii voi raspunde la intrebare.

-Este fostul meu iubit. -am spus incet-

-Nu se poate numi fost, atata timp cat nu te-ai despartit de el.

-Se numeste fost, daca ne-am spus adio, din simplul motiv ca nu mai traieste.

-Suferi?

-Nu sufar. Suferinta este putin, sunt distrusa din cauza asta.

-Plagi dupa el?

-Nu mai am lacrimi sa fac asta.

-Iti este dor de el?

-In fiecare secunda ce trece din zi.

-Nu stiam. Imi pare rau.

-Nu am vrut sa afli, iar scuzele sunt un mod in care imi poti spune "Cum spui tu. Oricum nu o sa te mai intereseze dupa ceva timp. O sa apara altul."

-Da, dar nu o sa il iubesti cum l-ai iubit pe el.

-Adevarat. Poate aparea si altul, dar inima mea o sa ii apartina lui.

-Este un tip norocos.

-De ce spui asta?

-Pentru ca are ceva ce eu nu o voi obtine.

-Ce anume?

-Respectul tau, iubirea ta si inima ta.

Il priveam. Dar nu credeam ca el este Harry de acum cateva minute. Zayn se uita la noi de parca eram intr-un film siropos de prost gust, iar el este socat de modul tampit in care se joaca.

-Poftim poza.

-Multumesc! -i-am spus imbratisandu-l-

-Poti pleca.

-Mersi Harry!

-Doar pleaca.















Nu ma asteptam la asta si va rog sa nu ma injure nimeni pentru ce s-a intamplat in acest capitol. Din nou am intarziata si din nou am sa imi cer scuze.

Sper sa va placa acest capitol. Si vreau sa va multumesc ca am ajuns in top #4.

Va iubesc nespus de mult pe toti.

Marii' OUT! :*