Totul se schimba

Capitolul 26

Am pasit cu o mare retinere in incinta scolii. Imi era frica de ziua de azi. O sa fiu singura. Fara Lucas, fara Madison si chiar fara Justin. Sambata seara fusese cea mai groaznica zi din viata mea. Lucas nu voia sa vorbeasca cu mine. Il sunasem duminica toata ziua, dar nimic. Niciun raspuns din partea lui. Am vrut sa merg la el acasa, dar mi-a fost frica. Uneori sunt asa o lasa. Dar a venit Mady la mine. Si o urasc pentru ca a venit.

            „Esti o prefacuta. De cand ai tot ce vrei, crezi ca poti sa ai si pe cine vrei. Banii te-au schimbat. Il ai pe Lucas, nu te multumesti cu el? Il vrei si pe Justin. Sau prin Lucas ai vrut sa ajungi la Justin? Esti asa o falsa. Eu te-am facut asa frumoasa... eu te-am ajutat cu hainele, machiajul si ochelarii, iar acum ai uitat de mine. Erai doar o sarmana, dar eu te-am acceptat... dar vad ca acum bogatia ti s-a urcat la cap."

            Cuvintele acesta din partea ei m-au facut sa ma sparg in mii de bucatele. Nici daca ma aruncam de pe un bloc nu simteam aceeasi durere. Nu ma asteptam de la ea sa primesc astfel de cuvinte. Cuvantul „tarfa" spus de Lucas, e un nimic fata de ceea ce-mi spusese Mady.

            Am stat toata ziua in casa si am plans. Mi-am blestemat viata cea noua. Mai bine ramaneam o saraca, nu-l mai intalneam pe Lucas, dar macar o aveam pe Madison si nu mai auzeam acele cuvinte. Prefeream sa ma bata decat sa-mi spuna asa ceva.

            Am strans din dinti ca sa-mi abtin lacrimile. Am plans destul ieri. Si m-am gandit la tot. Daca aia e parerea ei despre mine, sa fie sanatoasa. Macar si-a dat masca jos la timp. Acum eram singura... fara cea mai buna prietena. Dar macar stiam ce crede despre mine. Chiar daca doare.

            Am deschis dulapul si mi-am luat cartea. Am plecat repede spre clasa sperand ca nu o sa ma intalnesc cu Lucas sau Justin. Cu Madison urma sa o vad in clasa. Blestemata scoala. Multe priviri erau asupra mea. Sigur s-a auzit prin scoala ca Justin m-a sarutat. O sa fie o zi oribila.

            Am intrat in clasa si deja Madison era in banca ei obisnuita. Banca mea obisnuita era langa ea. Am avut intentia sa merg in alta banca, dar nu. Nu-mi calc pe orgoliu, cum s-ar astepta sa fac. M-am asezat pe banca de langa ea, iar ea s-a uitat uimita la mine. Dar imediat privirea i s-a schimbat intr-una nervoasa si plina de dezgust. Nu am bagat-o in seama. Nu merita osteneala mea. A primit-o ieri destul cand mi-am secat lacrimile pentru acele cuvinte.

            Am intrat in cantina cu capul in pamant. Jumatate de zi de scoala si deja eram satula de toate barfele aparute. „S-a imprietenit cu Lucas ca sa ajunga la Justin", „A vazut ca cu Andy nu-i merge sa ajunga la el". Daca as fi facut asta ma consideram eu o tarfa.

            Am ridicat putin capul si m-am uitat in jur. Unele priviri erau pe mine, dar nu-mi mai pasa. Voiam sa-l vad pe Lucas. Imi era dor de privirea lui si de el. Devenisem dependenta de el de cand suntem impreuna. Imi dadea atata incredere in mine si o stare de veselie. M-am uitat la masa la care statea de obicei si l-am vazut de la spate. Parul lui blond inchis statea foarte ciufulit.

            Am mers spre bufet, dar cu un ochi priveam spre Lucas. Voiam sa merg la el si sa-i sar in brate si sa-mi cer scuze, chiar daca nu facusem nimic. Il voiam langa mine. Aveam nevoie de el. Dintr-o data si-a ridicat capul din farfurie si s-a uitat in directia mea. Privirea lui s-a intersectat cu a mea. Nu i-am putut citi starea de spirit. Nu a durat mult pana cand am vazut pe cineva asezandu-se langa el. Atunci am putut sa vad cum se infurie. Cel de langa el era Justin. Pot sa pariez.

            M-am intors sa-mi iau mancare. Oare ce o sa-i zica Justin? A zis ca o sa vorbeasca cu el... pana acum nu a vorbit? M-am intors cu tava in brate si am incremenit cand l-am vazut pe Justin indreptandu-se spre mine. Si nu parea deloc intr-o stare buna. Nu-mi place sa-l vad nervos. M-a speriat sambata seara cand m-a prins de mana. Plus ca era nevos si cand m-a sarutat.