Negura iubirii

Cap 37

Kate pov:

-Tu ai auzit ce vor sa faca zanaticii astia? Ma intreaba Jade pe un ton rautacios in timp ce isi cerceta revista incruntata.

-Daca te referi la Max si Scott, nu, nu am auzit nimic. De ieri nu am mai vorbit cu Max, o anunt trantindu-ma nu tocmai placut pe canapea.

-Pardon? De ce anume?

-Dintr-o prostie pe care am luat-o prea in serios. Venise vorba despre burlacia lui care a luat sfarsit si am pornit pe un subiect care m-a deranjat. Sper doar sa nu o fi luat el prea radical, adaug ganditoare intorcandu-mi capul spre fereastra. Ma intreb oare de ce nu m-a cautat de ieri si azi inca nimic. Ce o mai fi facand acum?

-Si eu care credeam ca eu sunt cea paranoica, glumeste privindu-ma pe deasupra revistei arcuindu-si sprancenele.

-Deci? Ce spuneai ca vor sa faca?

-Ah ! Da. Scott a spus ca Emmett are chef de o rafuiala ca pe vremuri cu baietii. El crede ca va ramane ultimul burlac din gasca asa ca isi sarbatoreste mandru statutul. Vor sa mearga in club doar ei, explica blonda revoltata gesticuland exagerat semn ca nu ii surade ideea de a-l sti singur pe Scott acolo. Era evident de ce.

-Sa mearga. Atata timp cat nu intrec masura.

-Poftim? Nu ai nimic de spus? Daca Scott o face lata din nou de data asta sa-si ia la revedere definitiv de la mine inca de-acum.

-Nu sunt de acord intru-totul. Dar nici nu, nu pot spune. Banuiesc ca au si eu nevoie de asta. Si in plus nu cred ca vor trece limita, o calmez pe Jade inainte de a face o scena din nimic si parand ca se potoleste isi continua analiza amanuntita prin catalog pufaind.

Eu in schimb ma foiesc din nou intinzandu-ma spre telecomanda cand soneria sparge linistea living-ului. Ma ridic sovaitor deschizand rapid cu gandul ca poate a venit sa ma vada. Sunt intampinata insa de un imens buchet de trandafiri rosii marginiti de un alt rand de flori albe. Deumnezeule, sunt superbi !

-Kate Evans? Rosteste curierul intinzand foaia pentru a semna.

-Da, raspund ametita si complet ravasita de minunatia pe care o tin acum in brate. Il tin cu grija mirosindu-i indelung si mergand inapoi in camera o privesc pe Jade cum ramane cu gura cascata si ochii iesiti din orbite.

-Dumnezeule ! Exclama socata inca analizand buchetul. Citeste cartonasul! Sunt de la Max, nu? Continua entuziasmata aruncand revista cat colo pe masa. Surad ca un copil si ma asez langa ea cu inima bubuindu-mi in piept de emotie.

-"Nu am intentionat niciodata sa te ranesc. Esti si vei fi pentru totdeauna ingerul meu M.M". Rostesc mesajul de pe biletel si simt deja lacrimile impaienjenandu-mi ochii.

-A facut-o ! Chiar a facut-o. Iisuse ! Max chiar ti-a trimis flori ! Ma simt ca in Romeo si Julieta. Atat de romantic ! Jade vorbea din stanga mea bucuroasa zambindu-mi.

Nu puteam fi atenta la nimic. Fixam trandafirii din bratele mele ca si cum viata mi-ar depinde de asta. Erau uimitori ! Nu m-as fi asteptat in veci la un buchet atat de mare. Max nu face acest gen de dulcegarii. A fost si este un om introvertit care nu se lasa in fata oricui. Iar mesajul mi-a inlaturat orice gand rau. Normal ca ar fi trebuit sa am incredere in el de la inceput. Totul devine clar si usor de deslusit acum. Tineam in maini certitudinea si adevarul sentimentelor pe care Maximilian le are pentru mine.

-Nu-mi vine sa cred, soptesc in continuare cu lacrimile fierbinti pe obraji.

-Banuiesc ca asa isi cere el iertare mai nou pentru orice ar fi facut, o aud spunandu-mi pe un ton bland. Ce mai astepti? Intreaba facandu-ma sa ma intorc spre ea confuza. Du-te la el !