Negura iubirii

Cap 4

Dimineata a venit surprinzator de repede. Era 9:30 cand a sunat telefonul. Primisem un mesaj de la Jade "Vin ! ". Ce voia sa spuna cu asta? M-am ridicat in sezut citind inca o data cand usa s-a deschis furtunos si dezvaluind o Jade euforica in pijamale ci papuci de casa. S-a repezit spre mine tipand si doborandu-ma cu o imbratisare.

-Neata si tie, am spus dupa ce s-a linistit. Asa trezesti tot cartierul?

-E o trezire speciala. Esti prima...a bolborosit cu fata in perne.

-Cum ai intrat?

-Dna Nina mi-a dat drumul. Dadaca ta este draguta.

-Este? am intrebat confuza. Normal ca este. Desigur, dna Nina..continui neavand nici o idee despre ce vorbeste. Asta era culmea. Puteau foarte bine sa dispara o luna ai mei fara sa ma anunte si sa nu aflu nimic. Ce consolare sa ai parinti asa de grijulii. Faceam atac daca Jade nu spunea si ma trezeam cu aceasta dna Nina in bucatarie.

-Acum haide. Trezirea ! Am vorbit cu Sara si ne duce ea la facultate. Eu merg sa ma schimb, m-a anuntat degajata.

-Nu-i nevoie. Am sa iau un taxi.

-Sigur. Si eu am intalnire cu Matt Bomer. Kate, de-acum inainte gata cu taxiul, a spus zambind multumita. Am aprobat-o timid, iar apoi a iesit grabita. Era confirmat. Jade este total nebuna. O sa sfarsesc rau daca nu o ascult, dar ma bucur intr-un mod aparte. Ma gandeam ca desi ne cunoastem de cateva ore, ea continua sa se comporte ca si cum am fi prietene de-o viata.

Dupa cde m-am imbracat am coborat in bucatarie unde asa zisa Dna Nina pregatea micul dejun.

-Buna dimineata, Kate, a spus zambind politicos.

-Buna dimineata.

-Doamna Evans a plecat devreme, iar domnul nu a coborat inca.

-Ok, am raspuns simplu asezandu-ma la bar. Nina, corect? Cand si cum ai venit? continui intr-o maniera draguta nevrand sa creez o impresie proasta.

-Parintii tai m-au angajat. Am sa fiu aici tot timpul zilei si am sa fiu cu grija casei si a ta in caz ca ai nevoie de ceva, raspunde cu fata senina scanandu-ma din cap pana in picioare cu grija. Parea amabila. Avea in jur de 50 si ceva de ani si genul acela de om care te ajuta cu orice indiferent de ce i-ai cere.

-Ma bucur ca sunteti aici. Sunt sigura ca nu vor fi probleme, mai ales cu mine, am informat-o amabil terminandu-mi micul dejun.

-La pranz esti acasa?

-Inca nu stiu. Am sa te anunt. Plec la facultate acum deci probabil voi intarzia, spun in timp ce aranjez bluza de pe mine. La revedere, dna Nina !

-Ai grija, Kate.

Am iesit in graba si cand am ridicat privirea am vazut-o pe Jade vorbind destul de aprins cu tipul acela, Max. Ea parea destul de nervoasa, pe cand el isi rotea privirea si ofta vizibil iritat de comportamentul exploziv al tinerei. Cand m-a vazut mi-a facut cu mana calmandu-se, iar atunci si el s-a oprit spre directia mea. Parea ca ma scaneaza atent si deja ma simteam stanjenita. Isi plima privirea pe corpul meu fara incetare ignorand-o total pe Jade. Am ighitit in sec cand si-a intors insfarsit atentia spre fata din fata lui. Si-a pus mainile pe umerii ei explicandu-i ceva, mai apoi sarutand-o pe frunte si urcandu-se in masina a plecat.

-S-a intamplat ceva? am intrebat cand a venit langa mine oftand.

-Nimic important. Hai sa mergem, a zis abatuta.

Drumul spre facultate nu a fost deloc cum ma asteptam. Sara s-a dovedit a fi geamana lui Jade. Vorbeau si gesticulau foarte mult, iar tanara conducea mai rau ca un impatimitor al vitezei. Sa spun ca am mers repede ar fi o gluma. Modul in care ocolea masinile si cum aproape am trecut pe rosu m-a facut sa jur ca nu ma voi mai urca cu ea in masina prea curand. Cand am coborat am simtit nevoia sa ma sprijin de masina pentru ca totul se invartea cu mine, Iar ceea ce mancasem de dimineata ameninta sa iasa.