Cap 38

19.7K 945 27
                                    

Kate pov:

Am plecat de la Max devreme pentru a putea sa merg cu dna Nina la cumparaturi. I-am promis ieri ca o voi ajuta, iar Arthur ne va duce la supermarket. Cum iubitul meu dormea bustean nu am putut sa-l anunt, iar dna Hilda ii va transmite mesajul meu.

Coborasem jos si tocmai ma incaltam cand o tuse urata a erupt de nicaieri. Am stranutat imediat dupa si mi-am luat un servetel pentru nas. Asta cu siguranta nu poate fi decat urmarea dupa baia neasteptata cu apa rece de azi dimineata.

-Ai racit? Dna Nina a intrebat cand a iesit din bucatarie cu o lista in mana.

-Sper ca nu. Probabil a fost ceva de moment, raspund stranutand a doua oara si iesim amandoua din casa.

Eram la casa de marcat dupa ce ne asteptasem randul. Nina verifica produsele din cos in timp ce citea lista in soapta, iar eu tuseam de zor. O durere de cap ma seca de energie de mai bine de zece minute si acum eram mai mult ca sigura ca racisem. Dintr-o joaca de a lor acum sa-mi suflu eu nasul de cinci ori pe minut. Sper doar sa nu fie ceva urat, ci superficial.

-Gata, asta e tot, a spus Arthur dupa ce a pus sacosele in portbagaj. Am aprobat trecandu-mi degetele peste tample si frunte. Transpirasem si simteam inauntru parca un foc ce mocneste incetisor. Am tusit iar si m-am urcat in masina lasandu-mi capul pe suprafata geamului rece. Un suierat mi-a scapat printre buze cand l-am crapat putin si o adiere blanda mi-a mangaiat fata. Apoi mana Ninei s-a lipit de fruntea mea si a sasait dezaprobator.

-Ai febra, copile, a concluzionat si am inchis ochii incercand sa ignor ameteala ce-mi dadea impresia ca masina de invarte cu mine.

Cand am ajuns acasa am fost trimisa de urgenta in camera unde la scurt timp dupa am primit o pastila si comprese. M-am invelit si a ramas sa mi se aduca vestita supa de pui pe mai tarziu. Nu stiu apoi ce anume am facut, caci am adormit subit visand la un brunet ce-mi zambea ravasitor.

Imi simteam talia imobilizata si o respiratie calda imi batea in ceafa. Am incercat sa ma intorc, dar era practic imposibil sa misc uriasul din spatele meu. Mi-am plecat capul si i-am vazut bratul tatuat incolacit in jurul meu strangandu-mi in pumn bluza. Picioarele imi erau si ele acoperite cu ale sale si il auzeam sforaind usor. I-am atins mana vrand s-o inlatur si tot ce am putut scoate din partea lui a fost un marait subtil cum ca nu e deloc de-acord. A pleoscait din buze si si-a adus fata mai aproape de parul meu.

-Dormi, iubito. Trebuie sa te odihnesti, a soptit bland tragandu-ma mai aproape de pieptul sau daca asta mai era posibil.

-Dar ma sufoci, i-am spus zambind mangaindu-i bratul. A slabit stransoarea si m-a intors spre el sarutandu-mi varful nasului.

-Imi pare rau. Ai racit din cauza mea, a continuat privindu-ma mahnit.

-S-a intamplat. Nu-i nimic rau si nu ai de ce sa iti ceri scuze, Max.

-Nu stiu ce as face fara tine, Kate.

-Hei...sunt aici si nu plec nicaieri. E doar o raceala banala, iubitule, l-am calmat sarutandu-l. Mi-a zambit, iar apoi s-a ridicat in sezut luand tava de pe noptiera obligandu-ma sa mananc. Ba chiar el a fost cel care m-a hranit. Arata adorabil in ipostaza asta. Am chicotit privindu-l cum se chinuie cu lingura de supa.

-Sa stii ca nu am mai facut asta niciodata.

-Te descurci de minune. Nu-mi puteam dori o dadaca mai buna decat tine. Sau mai sexi sau mai iubitoare, am adaugat aplecandu-ma pentru un sarut.

-Esti norocoasa ca ma ai, nu-i asa? A ras facandu-mi cu ochiul.

-Cea mai norocoasa.

Dupa ce am terminat de mancat supa, Max a insistat sa mananc si marul taiat felii de pe farfurie. Am strambat din nas si cu chiu cu vai l-am lasat sa mi-l dea.

Negura iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum