Trișorul

Tu ce cauți aici?

M-am întrebat obsesiv şi nu am primit răspuns gândurilor mele decât atunci când am ajuns la locul cu pricina. Dustin ne-a lăsat să ne odihnim ieri şi să ne acomodăm cu casa noastră. Era deja seară când Dustin plecase de la noi, iar eu şi Lean nu am făcut altceva decât să stăm tolănite pe canapea privind un film, la care nu am fost atentă mai deloc.

Gândul meu zbura precum o pasăre la Harllow şi la tot misterul care îl înconjoară. Inima îmi bătea cu putere de câte ori mintea mea țopăia spre el şi bătăile ritmate îmi creau palpitații.

Prima noapte petrecută în casă nouă a fost groaznică şi nu pentru că nu puteam adormi din cauza faptului că schimbasem aerul, ci pentru că Harllow se încăpățâna să îmi bântuie visele, făcându-mă să mă trezesc peste noapte deseori. În final, am renunțat la a mai încerca să adorm şi la şapte dimineață îmi serveam cafeaua pe verandă.

Dustin ne anunțase că întâlnirea va fi pe la opt seara, aşa că eu şi Lean am avut timpul necesar să ne aprovizionăm cu mâncare şi cele necesare pentru casă nouă. Am fost la supermarketul, care nu este atât de departe de locul unde stăm şi am ieşit de acolo încărcate de plase pline ochi cu mâncare şi dulciuri. Eu şi Lean aveam mania de a mânca înghețată, indiferent de anotimp, iar dacă exista vreun moment în care să nu avem, ne preparam singure.

—Crezi că fratele misterios va veni?

Lean încă nu ştia numele lui Harllow pentru că nici eu, nici Dustin nu am adus în discuție asta. Am evitat să îi povestesc prietenei mele scena dintre mine şi Harllow pentru că nu vroiam să devin un subiect de tachineală din partea ei.

Am dat din umeri indiferentă, deşi şi eu mă întrebam același lucru încă de când am primit invitația. Am mai pus două cutii de înghețată cu aromă de ciocolată în cărucior şi l-am împins cu greu spre rândul de la casă. Având în vedere că locuiam într-un oraş mic, coada era infernală, aşa că nu aveam altceva de făcut decât să așteptăm.

— Simt că mă sufoc, şopteşte Lean şi nu am făcut decât să aprob din cap, pentru că de fapt, eu eram cea care risca să se sufoce. Misteriosul frate intră hotărât în supermarket şi am avut tendința de a mă face mică după lumea care stătea la coadă.

Am început să respir greu când ochii lui negrii, acum ascunşi în spatele unor ochelari de soare cu lentilă neagră, îmi creau aceeași senzație ca prima dată şi pielea îmi ardea pe sub haine. Inima mea bătea deja ca nebuna, simțind prezența lui aici. Palmele îmi erau transpirate, inima îmi bătea cu putere şi gura mi-a devenit brusc uscată. Se opri o clipă în loc, mă privi din spatele ochelarilor şi chiar dacă nu vedeam, simțeam că era aceeași privire ca cea de prima dată. Îşi luă privirea de pe mine şi se făcu nevăzut prin lumea care mişuna prin magazin.

Am dat aerul afară din mine şi am strâns mânerul căruciorului până când degetele mi s-au albit. Am ajuns la casă şi am aşteptat ca produsele noastre să fie scanate, dorindu-mi să plec mai repede de aici. Mi-am plimbat ochii prin magazin, în speranța că îl voi zări, dar am oftat dezamăgită când nu l-am văzut şi speram doar ca totul să nu se fi petrecut în mintea mea. Am cărat plasele până acasă şi după ce am făcut plinul frigiderului, ne-am pregătit pentru întâlnirea la care am fost invitate.

Eu şi Lean ne-am îmbrăcat aproape la fel, doar culoarea blugilor fiind diferită. Am îmbrăcat bluze de aceeaşi culoare şi ne-am lăsat părul pe spate. Ne-am luat gecile pe noi şi ne-am îndreptat spre casa fraților, unde puteam auzi deja muzica răsunând. Dacă Lean era extaziată de seara asta, eu aveam inima cât un purice şi tremuram ca o gelatină.

Ajunse în fața porții, am făcut o cruce mentală şi am intrat în curte. Atmosfera era în toi şi muzica bubuia pe acordurile melodiei Rihannei - Please don't stop the music şi i-am zărit pe Dustin şi surorile care dansau şi țipau extaziați.

  — Ați venit! Exclamă una dintre surori, apropiindu-se de noi cu un pahar de bere în mână. Dustin ne-a cuprins pe mine şi Lean într-o îmbrățișare strânsă si ne-a sărutat obrajii.

— Mă bucur că ați venit, țipă peste muzică răsunătoare şi noi doar am aprobat din cap zâmbind.

— Avem bere la butoi, deci nu vă faceți griji pentru băutură.

Am râs şi ne-am îndreptat spre butoiul magic de bere, punându-ne câte un pahar. Am sorbit din lichidul rece şi spumos şi instinctiv mi-am ridicat ochii spre fereastra de unde ieri Harllow mă privea. Camera era cufundată în întuneric, semn că nu era acasă şi am primit răspunsul la întrebarea mea şi a prietenei mele, când nu l-am observat nici printre noi. Nu era aici şi mă întrebam oare unde ar putea fi şi cu cine?

— Îți place aici?

Una dintre cele două surori mi se alătură, bând relaxată din paharul ei de bere. Observasem că nu era nicio diferență între cele două fete, doar ochii aveau o culoare diferită.

— Da, e drăguț! Care dintre voi e Cassie şi care e Adelyn? O întreb la ureche şi ea îşi dădu capul pe spate râzând.

— Eu sunt Adelyn, cea cu ochii căprui îmi arată cu degetul spre ochii ei. Cassie are ochii negrii. Aşa poți vedea diferența dintre noi.

Am aprobat mulțumită din cap, sorbind din paharul meu şi privind-o pe prietena mea care îşi mişca şoldurile la unsion cu Dustin. Era o atmosferă relaxantă, având în vedere că nu era genul acela de petrecere în care adolescenții cădeau pe sub masă. Distracția era la ea acasă şi fiecare era însărcinat cu buna dispoziție.

— V-ați acomodat bine aici?

  —Da, chiar îmi place, îi răspund Adelinei şi a aprobat din cap mulțumită dând paharul ei pe gât. Mi-a făcut semn spre ringul de dans şi am dat negativ din cap, plecând şi lăsându-mă singură.

Mi-am simțit inima luând-o la galop brusc şi am lăsat paharul meu pe masă, renunțând să mai beau. Nu eram genul ăla de petrecăreață, dar nici nu refuzam o invitație. Îmi plăcea să privesc oamenii dansând şi simțindu-se bine.

Dar bătăile ritmice ale inimii mele nu se datorau paharului de bere băut, ci din cauza prezenței lui Harllow. Acesta intră în curte, la fel de impunător şi de hotărât, aşa cum îl cunoscusem de prima dată. Supriza cea mai mare a fost să îl văd îmbrăcat la cămașă şi sacou şi din nou starea aceea ciudată m-a cuprins.

Prezența lui i-a făcut pe cei care dansau şi râdeau acum câteva minute să înceteze orice activitate. Muzica a fost dată la un volum mai rezonabil şi nu înțelegeam de ce. Scena era desprinsă dintr-un film de comedie în care părinții ajung mai devreme acasă şi îşi prind copiii distrându-se în lipsa lor. Dar privind fețele celorlalți, mai ales cea a lui Dustin, mi-am dat seama că nu era nimic hilar aici şi am început să înghit în sec iar.

Harllow privea impasibil lumea din jur, iar în momentul când ochii noștri au făcut contact, am simțit că îngheț. Nu mai purta ochelari de soare şi acum eram prada ochilor lui gotici. A început să înainteze spre mine şi eram incapabilă să mă mişc. S-a oprit în fața mea, privindu-mă cu aceeași intensitate ca prima oară.

— Tu ce cauți aici?