Joker

11.6K 859 31
                                    


 Harllow fugise ca un hoț, imediat ce dimineața a venit. Mi-au rămas doar amintirea unei nopți, în care m-a ținut în brațe ca pe un copil mic şi zâmbetul acela sincer şi cald pe care mi l-a dat.

Tony părăsise oraşul. I-am auzit pe Lean şi Dustin şuşotind în bucătărie ieri şi începeam să intru la bănuieli. Nu mai vorbisem cu niciunul dintre ei, dar am observat ceva suspect la ei. Poate sunt eu paranoică sau nu, dar relația lor nu e nici pe departe o relație adevărată.

Mai degrabă, una falsă.

Plecarea subită a lui Tony îmi dă de gândit şi nu trebuie să îmi bat capul cu autorul acestei plecări furtunoase. Sunt conştientă că Harllow e cel care şi-a băgat coada, dar simt că ceva îmi scapă. Aici e ceva mai mult decât cauza drogurilor şi nu ştiu de ce am presimțirea că Tony are legătură cu misterul de care m-am lovit încă din prima zi.

Dar nu mi-am bătut capul cu asta, considerând că eu însumi sunt o problemă. Picasem iar în vraja drogurilor, uitând de perioada când am fost internată şi incapabilă să iau propriile decizii.

Privesc în gol şi dorul de Harllow mă apasă. Stau în patul unde acum două seri el a dormit larga mine şi rememorez tot ce s-a întâmplat în acea noapte. Nu mai venise la mine şi nici măcar nu l-am auzit, de parcă nici nu ar fi existat.

Mi-am şters lacrimile, lacrimi pe care nici nu le-am simțit curgând pe obraji şi m-am ridicat din patul care mă ținea prizonieră, îndreptându-mă spre şifonier. Am deschis larg uşile şi îmi plimbam ochii prin mulțimea de haine, căutând ceva comod să mă îmbrac. Trebuia să vorbesc cu el, altfel voi ajunge în pragul nebuniei.

Am nevoie de o explicație.

De un zâmbet cald.

De ceva care să îmi dovedească că acea noapte a fost reală şi nu în imaginația mea.

După ce găsesc cu ușurință haine comode, îmi încalț tenişii şi ies din cameră, coborând scările entuziasmată. Lean nu era prin preajmă, aşa că am reușit să ies din casă, fără a da explicații.

Aerul răcoros de afară îmi lovea violent fața, părul lung fluturând în bătaia vântului. M-am îmbărbătat de una singură şi m-am îndreptat spre casa lui Harllow. Am apucat să fac doi paşi, pentru că imediat poarta s-a deschis şi Harllow ieşi pe ea. M-am ascuns repede după un copac şi mi-am pus mâna la inima care pulsa ritmic. Am închis pentru o clipă ochii şi m-am uitat cu un ochi, văzând că Harllow pleca pe jos, părând grăbit.

Am ieșit din ascunzătoarea mea şi am început să merg pe margine, urmărindu-l. I-am remarcat de la distanță îmbrăcămintea stil office, cămașă neagră şi blugi de aceeași culoare. Părul brunet era ciufulit, dându-i un aer rebel şi sexy.

Avea întâlnire?

Gândul că Harllow ar putea să se întâlnească cu o altă femeie, îmi crea o stare ciudată de gelozie acută şi de autoapărare.

Harllow continua să meargă grăbit, şi am mărit şi eu paşii. Afară noaptea se lăsa şi vântul se întețea simțitor. M-am oprit când Harllow se oprii brusc şi se întoarsă spre mine. Mi-am lipit trupul de zid şi am tras câteva guri de aer, rugandu-mă în mintea mea ca Harllow să nu mă fi văzut, altfel tot planul meu de a afla misterul din jurul lui va pica.

Am răsuflat uşurată când Harllow şi-a văzut de drum şi am pornit iar în urmărirea lui. M-am uitat o clipă în urmă şi am constatat că ne depărtasem mult de casă. Harllow se oprii într-o intersecție, stând pe loc şi uitându-se la ceas, parcă aşteptând pe cineva. Şi-a scos o țigare şi a început să tragă nervos din ea, pe când eu îi urmăream fiecare gest în parte.

Trișorul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum