Together Forever (Vol 2-Dragoste Intamplatoare)-in curs de editare

Capitolul 20

Jennifer

-Ce dracu m-ai grăbit in halul asta?M-a intrebat toata casa unde plec, a zis Alice nervoasă dar când mi-a vazut fata s-a panicat.

-Jenn ce ai pățit?

-Sunt însărcinată..Asta am pățit, am tipat eu lasand-o muta de uimire.

-Eu...nu stiu ce sa zic...

-Normal ca nu stii...Probabil gândesti ca sunt o inconstientă care traieste in epoca de piatră si nu a auzit de prezervative, am zis eu dându-mi ochii peste cap.

-De fapt..Eu ma gândeam daca vrei sau nu sa il păstrezi...

-Nici nu se pune problema sa avortez...Nu omor un copil nevinovat din cauza mamei si tatălui lui inconștienti...

-Ca tot veni vorba de tata..Ii vei spune, nu?ma intreaba Alice.

-Desigur..Chiar acum când vom merge acasa..Indiferent de raspuns, atat al lui cat si al alor mei, eu păstrez copilul asta si daca trebuie sa il cresc singură, am zis eu foarte hotărâtă.

-Nu ma aflu in situatia ta dar cred ca si eu daca as fi in locul tau as proceda la fel, mi-a zis mangaindu-ma pe umăr.

-Hai acasa, am zis si fiecare s-a urcat in masina ei.

Am ajuns in 5 minute. In casa era ca de obicei hărmălaie totala, unii se jucau la PS4, altii învățau si tot asa. Mi-am luat inima in dinti, si l-am luat pe Scott din fata calculatorului, tragandu-l pana sus in camera mea.

-Jenn s-a intamplat ceva rau?ma intreaba el. Chiar asa e de evident?

-Nu stiu cum sa iti zic, am zis eu mergând de nebună prin camera.

-Doar spune-o!

-Sunt însărcinată!Si tu esti tatăl!

-Ce gluma buna...

-Nu stiu ce crezi tu dar eu nu glumesc absolut deloc, am zis iar el s-a albit la fata.

După câteva momente de tăcere apăsătoare, a vorbit el.

-Bănuiesc ca nu ai de gand sa il păstrezi, nu?

-Poftim?

-Ce?Tu chiar ai de gand sa păstrezi sarcina?m-a intrebat el ca si cum părea cel mai nebun lucru.

-Deci nu pot sa cred, am zis eu râzând nervos. Tu chiar credeai, ca voi veni aici si iti voi spune ca sunt gravidă si apoi ca o sa fac avort?Ce vina are copilul asta?Huh?am tipat eu indicând spre burta mea.

El nu a zis nimic doar ma privea socat. Asa ca am simtit nevoia sa continui.

-E vina lui ca nu stim noi sa folosim prezervative?Stii ceva..Nici nu stiu de ce ma asteptam la altceva..Doar nu credeam ca o sa vin acasa si o sa ma iei in brate sarutandu-mi burta. Dar nu îmi pasa...Nici de părerea ta nici de părerea celorlalti. O sa cresc copilul asta si singura daca e nevoie, am zis eu hotărâtă si am iesit din camera trantind usa.

Am mers la Alice in camera dar nu era acolo. Era jos alaturi de toți ceilalți. După fetele lor, le explicase situația.

-Va inteleg daca ma judecați. Dar va rog frumos, nu îmi spuneti si voi sa avortez. Pentru ca faptul ca tatăl copilului tocmai mi-a spus sa avortez a fost de ajuns pentru moment, am zis eu nervoasă.

Am iesit din casa, lăsând in urma strigătele lui Alice. Aveam nevoie de o pauză. L-am sunat pe Caleb.

-Buna ce faci?m-a intrebat el.

-As vrea sa vorbesc ceva cu tine.

-Sigur!Vino la mine!

-As vrea sa fim doar noi doi. Nu si Barbara, am spus eu.

-Aaa...Ea nu e niciodată acasa. Vino linistită, mi-a zis el.

M-am urcat in primul taxi pe care l-am gasit, si i-am dat adresa lui Caleb. Aveam noroc ca mai aveam cativa bani sa plătesc drumul. Exact când credeam ca ziua mea nu poate fi mai proasta, mi-am dat seama ca ma inselasem. Avusesem ghinionul sa nimeresc un taxi condus de un bosorog. Si cum ei nu au viața in afara masinii, se bucura de orice conversatie.

-Ce ai pățit draga mea?m-a intrebat mustaciosul privind in oglindă masinii. Chiar îmi pare rău ca sunt nervoasă si probabil voi acționa vulcanic. Chiar pare un domn de treabă.

-Ma scuzati dar nu am dispoziția necesara sa vorbesc, am zis eu rece.

-Bine...Daca te razgandesti sa stii ca poți conta pe mine.

Mi-am dat ochii peste cap dar nu am mai zis nimic. Poate daca nu aveam o dispozitie atat de proasta chiar as fi facut conversatie cu acest domn. Dar nu, eu trebuie sa plec de acasa fiindcă iubitul meu îmi propune sa îmi avortez copilul.

I-am plătit domnului suma de bani si am coborât din masina. Locul asta era familiar, doar ca ultima data când fusesem aici era mult mai multa lume prin zona. Am batut la usa si Caleb a aparut in câteva secunde. Era îmbrăcat intr-o pereche de pantaloni de trening gri si un tricou negru care ii scotea mușchii in evidență.

Nu am spus nimic, ci doar m-am aruncat in brațele lui si am inceput sa plâng. M-a îmbrățișat înapoi imediat.

-Ce s-a întâmplat Jenn?m-a intrebat el panicat.

Ne-am asezat amândoi pe canapea si am început sa ii povestesc totul de la A la Z fara pic de rusine. Inclusiv cum a fost conceput acest copil.

-Dumnezeule..Cum poate Scott sa faca asta?m-a intrebat el uimit.

-Nu stiu, sincer. M-a distrus complet când era aproape convins ca vreau sa avortez. Apropo, te întreb fiindcă esti tot băiat. Tu ce ai face intr-o situație ca asta?

-Hmm...E adevarat ca nu as putea spune ca 18 ani este vârstă pentru care mi-am planificat sa devin tata. Insa daca asa a fost sa fie, mi-as forma o familie ceva mai repede si mi-as creste copilul. Sub nicio forma nu as vrea ca iubita mea sa avorteze, a zis el hotărât si din privirea sa mi-am dat seama ca nu mintea.

-De ce nu pot gândi toți băieții ca tine?