Capitolul 27

152 11 0
                                    

Jennifer

Speram ca totul sa fie usor dar mi-a fost spulberată si ultima fărâmă de speranță când am vazut cat e de greu de fapt sa il aleg pe unul din ei.

Pe Scott il cunosteam de când eram mica, deci puteam spune ca il cunosteam ceva mai bine decat pe Caleb. Dar pe de alta parte, Caleb mi-a fost alaturi in ultimele luni, m-a ajutat, m-a susținut si a facut totul pentru mine. Arghhhhh...Imi venea sa ma dau cu capul de pereti.

Eu de obicei eram persoana care iartă, si probabil l-as fi iertat, dar in momentul asta eram atat de legată de Caleb si abia ce ma cunoscuseră ai lui. Stiu ca nu îmi ascultam inima, ci mai degrabă orgoliul, dar l-am ales pe Caleb. Stiam ca ma va proteja, ma va ajuta si va face orice ca sa îmi fie bine. Si totusi, stiam si ca eu nu il voi putea uita pe Scott.

După ce am facut asa zisa alegere, am pornit televizorul pe un canal de muzica, l-am programat si am adormit in câteva minute.

*****

Ceasul meu care era setat zilnic a sunat la ora 7. Uram sa mă trezesc in halul asta de devreme, dar uram si sa fiu o persoana analfabetă. M-am îmbrăcat cu o pereche de blugi negri, o camasa rosie, un sacou negru, si in picioare niste pantofi eleganți tot rosii. După scoală, planuiam sa merg si la serviciu, pentru ca stabilisem cu patronul sa mai trec si pe acolo din când in când. Plus ca îmi făcusem si o prietenă foarte buna, Viviene, care îmi spunea sa merg cat de des pot.

Mi-am aranjat putin si parul si machiajul. La masa era deja toata familia strânsă, si ma cam simteam in plus. Am salutat respectuos, si fiecare in parte mi-a răspuns exceptand-o pe Taylor. Caleb mi-a zâmbit strâmb si am presupus ca încă se simțea putin prost pentru faza de aseară. L-am anuntat ca îmi voi lua masina mea si am plecat la scoala.

****

In pauza de masa, nu am simtit nevoia sa mănânc, asa ca m-am asezat pe o bancă, si mi-am citit cate ceva din lectia de zi de la economie. Am simtit ca un corp masiv se asază langa mine, si am înghițit in sec când l-am vazut pe Scott acolo.

-Ce este?am intrebat încercând sa nu il privesc in ochi.

-Mi-e dor de tine. Nu mai rezist fara tine. Am nevoie de tine, a zis el sincer.

-Tu chiar nu realizezi ca faci totul sa fie mai greu decat ar trebui?Ai putea foarte simplu sa renunți la mine. Stim amândoi ca nu ar fi chiar atat de greu precum spui tu, i-am zis eu încercând sa par indiferenta.

-Tu chiar nu realizezi ca tot ce fac, fac doar ca sa iti demonstrez ca si tu ai nevoie de mine la fel cum am eu nevoie de tine?a spus de data asta obligându-ma sa ma uit fix la el.

I-am analizat câteva secunde chipul si am observat ca avea niste cearcăne destul de evidente si un chip trist si obosit. Cu siguranta asa arătăm si eu, dar noroc cu machiajul asta.

-Daca chiar aveam asa mare nevoie de tine pe cat pretinzi tu, pana acum veneam la tine. Si uite ca totusi, nu am venit. Imi este foarte bine. Si nu mai insista te rog, am adăugat plecând. Stiu ca o parte din ce zisesem era o mica minciuna dar asta este.

Am încercat sa merg cat mai departe de el, dar din neatenția mea am lovit pe cineva. Nimeni altul decat Hayden. Trebuie sa recunosc ca de fratii mei chiar îmi era dor si nu ii mai văzusem de mult. M-a îmbrățișat puternic si după s-a îndepărtat privindu-mi burta.

-Ce mai face bebe?E fata sau băiat?

-Fata.

-Voi avea o nepotica. Stai sa ghicesc. Annelise?

-Hazel Annelise. Nu pot sa cred ca încă tii minte ca ador numele asta, am zis eu zâmbind.

-Sora. Niciodata nu voi uita anumite lucruri. Sunt momente care nu pot fi uitate, mi-a zis el zambindu-mi cald.

-Deci tu nu esti suparat pe mine?

-Eu?Doamne fereste!Ai propriile alegeri in viata. Normal ca poate mi-ar fi fost mai drag sa te vad cu Scott, dar daca asa te simti tu mai bine, asta e tot ce contează, a zis el.

-Si voi ce mai faceti?

-Eh...Sunt împreună cu Amber, am izbucnit in ras.

-Bai da-o dracu. Si eu care credeam ca nu mai vine odată Cupidon ala, am zis râzând in continuare. Voi sunteti combinația fatala.

-Trebuie sa recunosc ca m-am rugat ca ultimul cersetor de ea, dar se pare ca ne merge bine. Desi toata lumea spune ca urlăm mult prea mult unul la altul, a zis el amuzat.

-Ce as vrea sa mai trec si eu pe acolo. Imi e dor de toți.

-Si ce soro?E si casa ta. Poți veni oricand vrei. Voi avea personal grija ca Scott sa nu faca tampenii, m-a asigurat el.

-Bine...Atunci voi trece maine seara, am zis zâmbind. După ce ne-am imbratisat încă odată, am plecat catre ultima mea ora-economia.

***

După ce am fost obligată sa ii ascult prostiile doamnei Brads, care ar fi chiar de treabă daca nu ar preda rahatul asta de materie, m-am urcat in masina si am plecat la serviciu.

Am parcat masina intr-un loc foarte aproape de clădire, si am urcat la etajul 11, unde aveam biroul. Viviene, prietena si secretara pe etajul meu, a sărit de pe scaunul ei sa ma îmbrățișeze.

-Hai sa îmi povestesti ce s-a mai intamplat in viata ta palpitantă, a zis ea si am mers amândouă la mine in birou.

Stia tot, absolut orice mic detaliu despre viata mea personala.

-Nu pot sa cred..De ce l-ai ales pe el?m-a intrebat ea bosumflandu-se.

Together Forever (Vol 2-Dragoste Intamplatoare)-in curs de editareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum