Capitolul 47

62 8 2
                                    

Colin

Am plecat de la blestemata aia de terasa si am inceput sa ma plimb pe străzile Bangcok-ului. Nu voiam si nici nu indrazneam sa imi imaginez viata fara ea. Era ceva fara sens. Am oprit la primul supermarket si am cumparat un pachet de tigari. M-am abținut eroic sa nu ii lipesc un pumn în botul ala de curvă vanzatoarei. Ma enerva intr-un fel toata buna dispozitie a acestor oameni. Tot ce vedeam in fata ochilor erau cupluri care se țineau de mana, ori familii cu copii. Se găsise soarta cand sa imi faca feste. Am aprins prima țigară stand pe malul marii privind in zare ca si cum asta mi-ar putea-o aduce înapoi. Nu ma gandisem vreodata pana atunci ca viata iti poate fi pusa in cumpănă in doar cateva secunde. Nu imi doream sa o pierd. De fiecare data cand închideam ochii imi veneau in minte momente dintre noi doi in care ea zambea si era fericita. Intr-un final, am adormit tot asa, cu imaginea ei in cap.

****

Soarele puternic al Thailandei m-a trezit din somn. Realizasem ca adormisem pe nisip si ca deja lumea începuse să vina la plaja. Galagia începuse sa ma enerveze la culme, asa ca m-am ridicat nervos si am iesit la stradă. Mi-au atras atenția niste afise puse din stâlp in stâlp.

"Fata dispărută noaptea trecută. Cassie Jonas. Oferim recompensa."Si mai departe multe numere de telefon si o poza cu iubita mea.

Ma bucur ca macar ei mai au puterea sa lupte. Eu, desi imi doresc mai mult ca orice sa o gasesc si sa o strâng in brate, simt ca numai un miracol ne poate fi de folos. Cred ca in cazul de fata politia e un rahat inutil care doar iti da sperante false spunandu-ti in orice situatie:Lăsați totul pe seama noastra, ne ocupam noi!". Da,  vezi sa nu. Am realizat intr-un tarziu ca mergeam pur si simplu, fara o destinatie exactă. Telefonul mi-a vibrat în buzunar si am răspuns fara sa ma uit cine este apelantul.

-Colin unde esti?am auzit vocea lui Holden imediat cum am răspuns.

-Nu stiu..Ma plimb pe străzi, am răspuns eu sincer. Habar nu aveam unde eram cu exactitate si nici nu ma oboseam sa aflu.

-Haide sa ne întâlnim. Am pus afisele alea si

-Va rog ceva. Va multumesc ca va pasa si ca încercați, dar stim cu totii ca sunt sanse foarte slabe sa fie găsită.

-Ba stii ceva?Da, sunt sanse foarte mici. Pot sa fie si de 1%, dacă o iubesti asa cum spui mereu nu ai sa te opresti din căutări. Normal ca nu va fi găsită dacă stam si asteptam un miracol, a zis Holden nervos la telefon.

Stiu ca avea dreptate dar pur si simplu nu aveam puterea sa ma apuc sa o caut. Mi-am cumparat o sticlă de apă de la un mic magazin, si m-am intors pe malul marii. Altceva mai bun de facut nu aveam. Am observat ca aceasta plaja era si un fel de port pentru ca tot veneau nave si valoare din moment in moment. La una din cele ajunse recent, părea ca se face un anunt, dar inteles numai de oamenii locului. Am continuat sa privesc in zare de unde veneau alte vapoare. Mi-a atras atenția seful de la unul din vapoare, care a coborât ultimul însoțit de cineva. O fata destul de scunda care.. Cassie???Pentru o secunda am crezut ca mintea imi joaca feste dar dupa ce am privit de mai multe ori si m-am convins că vad bine m-am ridicat si am alergat catre fetita mea. Bărbatul părea socat in prima faza, dar dupa ce a vazut-o pe Cassie zâmbind, a inteles si a plecat.

-Doamne iubito. Esti bine?Am întrebat-o sarutand-o pe frunte în nerepetate rânduri.

-Acum da. Sunt mai bine, a zis ea.

-Doamne m-ai speriat atat de tare. Stai sa ii anunt si pe restul, am zis eu.

Le-am trimis doar un mesaj cu locația si le-am zis sa vina urgent. Am auzit dupa telefonul bipaind de mai multe ori, dar l-am ignorat in timp ce ma indreptam cu Cassie spre terasa pe care le-am indicat-o prietenilor nostri ca loc de intalnire.

-Pana vin restul...spune-mi ce s-a intamplat mai exact?Am intrebat-o luandu-i mâinile micuțe in palma mea dreapta.

-Nu stiu sa iti explic exact...Adica am simtit cum sunt trasă de un curent de aer foarte puternic, si m-am dus in larg dar cumva pe diagonala, a zis ea amintindu-si cu greu de acele momente.

-Si cum sau cine te-a salvat?

-Pai-

-Cassie?Oh Doamne!Prietenii nostri ajunseseră si au sărit toti pe Cassie. Doamne fata ne-ai speriat in ultimul hal, a zis Jennifer.

-Taci dracu ca ati reusit si fara mine. Dar oricum, ca tot ma întrebase Colin cum am fost salvata, am avut un noroc chior cu un pescar. Omul a spus clar ma ia cu el in barca, dar in niciun caz nu mă aduce înapoi la mal. Dimineata, am auzit sunetele alea de vapoare mari si m-am urcat acolo. Cam asa s-a intamplat.

-Wow, cred ca daca eram eu in situatia ta faceam si infarct si atac cerebral, a zis Holden foarte serios.

-Pur si simplu nu am putut sa renunt. Stiam ca sunteti voi care ma asteptati aici in suferința, asa ca am dat tot ce am avut mai bun, a zis iubita mea zambind.

-Iubito suna mama ta. Vezi ca nu stie nimic, am anuntat-o dandu- i telefonul.

-Da mama....Sunt bine, da...A păi, am ramas fara baterie..nu stiu cand ne întoarcem.. bine te iubesc, pa.

-Ar cam trebui sa căutam un hotel ceva..Ca macar o zi sau doua nu ne putem intoarce la hotel, a zis Alice.

-Mie asta imi suna a distractie, a zis si Hayden aprobat de noi toti.

Buna dragilor..Vreau sa va anunt ca din urmatorul capitol voi muta actiunea peste o perioada de timp pentru ca vreau sa închei in destul de scurt timp  cartea asta..Clasa a opta este foarte grea,si din cauza ca stau noaptea sa scriu,dimineata sunt mereu foarte obosită..imi cer scuze..

Together Forever (Vol 2-Dragoste Intamplatoare)-in curs de editareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum