Capitolul 23

160 10 0
                                    

Jennifer

-In sfarsit o persoana care intelege si ce este in sufletul meu. Niall, te astept cu drag daca vei vrea vreodată sa iti vezi nepotul, am zis eu închizând fermoarul valizei.

-Jennifer si eu vreau sa vad copilul. Doar ca iti dădeam un sfat părintesc ca nu vei avea grija de el asa cum trebuie, a zis mama încercând sa dea la intors tot ce a zis.

-Pune-ma la încercare, am spus eu si am coborât, tarand valiza după mine.

-Lume, eu o sa plec. Cred ca stiti toți motivul. Imi pare rău ca se intampla asa, dar altfel nu se poate. Va iubesc pe toți!Inclusiv pe boul ala de Scott, am adăugat in mintea mea.

Toata lumea m-a imbratisat tristă si când a venit rândul lui Alice mi-a soptit:"Sa îmi spui unde stai si sa îmi mai spui despre sarcina". Am aprobat scurt din cap si m-am dus catre masina si l-am sunat pe Caleb.

-Hei, a răspuns el rapid.

-Buna Caleb!Voiam sa te întreb daca pot veni acum la tine, am zis eu desi stiam ca răspunsul este da.

-Normal ca poți. Te descurci?ma intreaba el.

-Da. Ajung in 10 minute, am spus si am inchis.

Ma asteptam sa meargă prost cu ai mei dar nici chiar asa. Ii inteleg si pe ei in postura de părinte, dar e copilul meu si automat decizia mea. Sunt majoră si pot sa iau propriile decizii. Fara sa îmi dau seama de trecerea timpului, am ajuns acasa la Caleb. Am scos valiza din portbagaj si am carat-o cu greu pana la usa casei. Imi luasem doar una pentru ca voiam sa am un pretext ca sa mai trec pe acasa.

-De ce nu mi-ai zis sa vin sa te ajut?Intra si lasa-mi mie asta, a zis Caleb deschizând usa.

-Nu e mare scofală, am zis eu desi stiam cat de greu îmi fusese sa car chestia aia.

-Ai dreptate. E foarte mare. Vino sa iti arat camera ta, mi-a spus el si l-am urmat pe scări.

A deschis o usa de pe hol si a intrat înăuntru cu mine in spatele lui.

-Deci asta este camera de oaspeți si stii ca poți sa stai la noi cat vrei tu. Te las sa iti despachetezi si daca te plictisești sau vrei ceva sunt chiar in camera de alaturi, a zis el după care a plecat.

Am analizat putin in jurul meu si îmi imaginam cum arata un dormitor normal daca acesta de oaspeți arată atat de bine si de sofisticat.

Am luat valiza de langa pat, si am inceput sa scot toate lucrurile din ea, asezandu-le in dulap. Cred ca cineva a facut curat de curând pe aici fiindcă arata minunat.

M-am uitat putin pe facebook si snapchat, si am ignorat toate mesajele de la mama, Scott si restul. Mi-am amintit ca Caleb mi-a zis sa merg la el daca ma plictisesc. Mi-am luat o pereche de colanti negri lungi, un tricou gri iar parul mi l-am prins intr-un coc dezordonat. Am batut la usa pe care el mi-a indicat-o si am intrat.

Era o camera destul de curata pentru un băiat, având in vedere ce stiam eu de la băieți.

-Ce faci?m-a intrebat el lăsând telefonul pe noptieră.

-Ma cam plictiseam..Tu?

-La fel..Vrei sa mergem sa facem ceva de mâncare?ma intreaba el.

-E chiar o idee foarte buna. Stomacul meu chiar ar avea nevoie, am zis eu amuzată si am coborât amândoi la parter.

-Ia te uita..Iar tu?m-a intrebat Barbara ironică din bucătărie.

-Ea va sta de acum încolo cu noi. Nu pune intrebari suplimentare pentru ca nu vei primi un raspuns la ele, a zis Caleb iar ea si-a dat ochii peste cap.

-Tot voi afla eu, a zis si s-a dus la etaj.

-Ce vrei sa gătim?ma intreaba Caleb.

-Pai pentru început niste paste Carbonara si după niste clătite, am zis eu entuziasmată.

-Gata sefa. Daca vrei mergi si stai pe canapea pana fac eu aici, mi-a propus el.

-Sigur te descurci?

-Normal. Da-ti drumul la televizor daca vrei.

M-am întins pe canapeaua aurie si am pornit televizorul pe muzica. Mi-am pus mainile pe abdomenul meu încă plat, si m-am gandit cat de diferit va fi peste câteva luni. Stiu ca mi-am asumat niste responsabilități enorme cu acest copil, dar sunt sigura ca nu voi regreta decizia pe care am luat-o. Dar cu siguranță regret faptul ca bărbatul care îmi va fi alaturi pe parcursul sarcinii nu va fi tatăl copilului, si cel mai probabil un prieten. La acest gand mi-a cazut o lacrimă pe obraz, dar am sters-o stiind ca trebuie sa fiu tare pentru copilul meu.

-Masa e gata, a tipat Caleb din bucătărie si eu am tresărit. Se pare ca statusem pe canapea mai mult decat am crezut.

-Miroase extraordinar, am zis eu si el mi-a pus o farfurie plina cu paste pe masa.

-Daca sunt gravidă asta nu inseamna ca pot mânca atat, am zis eu.

-Ba o vei mânca. Asa e cel mai bine, a zis si am început sa mâncăm.

-Si...Te-ai gandit la nume?m-a intrebat el in timp ce strangea masa.

-Am câteva idei..Dar nu stiu încă daca e fata sau băiat..

-Pai si ce idei ai?

-De fata Hazel Annelise si de băiat Alex ...Daca ai vreo propunere mi-o poți spune, am zis eu.

-Sunt frumoase alegerile...Mie îmi place mult si Dustin pentru băiat, mi-a spus zâmbind.

-Chiar e frumos. Alex Dustin!

De ce nu este Scott cel care ma ajuta sa gasesc numele copilului?De ce trebuie sa fie un alt băiat si nu el?Toata situația asta ma depăseste sincer. Sper sa pot sa rezist fără Scott...

Together Forever (Vol 2-Dragoste Intamplatoare)-in curs de editareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum