Prețul fericirii

3

~Julia~

Astept pe holul asta la fel de mult timp precun el ,daca nu... chiar de mai mult timp .Ce il poate face sa intre asa inaintea tuturor? Nu il cunosc si asta ma face sa nu il etichetez din prima, dar nu mai am rabdare nici eu.
De dimineata, tata mi-a spus sa vin pana in ora 20, fiindca are treaba in oras si ar fi bine sa ma ia cu el pentru a-mi face prieteni noi.

In martie am fost vrajita de un baiat din clasa a 11-a cu care facem meditatii. Nu, nu el ma medita pe mine ci eu pe el, la biologie. Era sa pice din cauza unei profesoare ce s-a suparat pe taicasu', care din nefericire este directorul scolii. Ca director avea grija ca baietelul lui sa fie primul in toate, chiar daca in cap tot ce avea in mare... era aer. Din cauza unei probleme in consiliu ,profesoara s-a suparat pe el si a spus in sfarsit, ca nu mai vrea sa se faca diferente, cum de altfel era si normal intr-un astfel de liceu cu "pretentii". Asa ca printul lui tati a cerut ajutorul uneia dintre cele mai bune eleve la biologie si modeste, mie, sa-l meditez o perioada. Astfel am fost impreuna 6 luni. A fost frumos, era o persoana amuzanta ce nu te lasa sa fii trist si era acolo cand aveai nevoie ,insa la un moment dat imi cerea sa chiulesc ,sa imi petrec mai mult timp cu el, lasand scoala pe ultimul loc si prietenii la fel, caci imi cerea sa stau in gasca lui si sa ma distantez de "tocilari". Asta era impresia lui despre prietenii mei sau despre alte persoane care invatau, erau tocilari doar fiindca aveau note mari si se implicau in diferite activitati ce tineau de scoala. Astfel notele incepusera sa-mi scada, prietenii sa mi se distanțeze ,doar ca eu sa fiu in continuare langa el.
In final am ales sa facem o pauza, ce defapt a dus la despartirea noastra. La inceput a fost greu pentru mine, sunt o persoana ce depune multa iubire intr-o reletie si tot ce are ea mai frumos, insa nu dupa mult timp mi-am dat seama ca nu era genul meu si nu era o persoana care daca ar fi ramas in viata mea, m-ar fi lasat sa cresc si sa ma dezvolt frumos.

Dupa 25 de minute de asteptat, mi-a ajuns. Acum intra si tipul asta, pe care sincer nu l-am vazut in viata mea, inaintea tuturor. Am nevoie doar de orar, il iau si plec, nimic complicat. Nu v-a dura mult, asa ca tipul ala va trebui sa astepte ,caci eu sunt dinainte-a lui aici, daca el s-a plictisit in 15 minute , nu-și da seama cum sunt eu.

Intru si observ o atmosfera tensionata intre Sebastian si necunoscut. Cu toti nervii mei acumulati doar atat i-a fost tipului aluia, sa-mi faca cu ochiul, ce i se pare asa de amuzant?

-Chiar ai putin creier in cutiuta aia, caruia ii zici cap?
-Poftim?
-Stau de 25 de minute acolo, acum astept si dupa el, spun si ii indic locul in care sta printul liceului; am o gramada de treba, puteai sa intri dupa aceea, eu eram inaintea ta.
-Uite, nu stiu cine te crezi, dar poti sa presupui ca nu stiu cum merge treaba pe aici si sa taci. Sunt nou, anul asta m-am mutat. Si daca tu ai treaba, nu-ti inchipui câtă am eu.
-Fiind nou te crezi mai important?
-Nu, ma cred James Lange cu o multime de treaba pe cap. Incantat de cunostinta păpusă.

Doar atat i-a fost ,caci nu-mi dau seama cand palma mea a facut contact cu obrazul lui, intr-un mod nu prea placut.

~James~

Nu-mi dau sema cat a durat , dar in fractiune de secunda am simtit cum obrazul imi arde usor. Scuze tata, dar ai un magnet de probleme in casa, daca pana acum nu ti-ai dat seama, acum sigur o sa incepi sa observi.

-Asta a fost jealnic!

Il aud trancanind pe tipul care inca sta pe scaun, relaxat. Daca mai scoate un sunet o sa-si invete viitoarele lectii din spital ,incepand cu a mea.

-Cine e fraierul acum Lange?

Asta a fost. Ma trezesc sarind la gulerul camasii baiatului ,ce urmeaza sa aterizeze pe podeaua din lemn maro. Il privesc de sus ,urmand ca piciorul lui, in tibia mea sa ma aduca la acelasi nivel si ma refer la nivelul solului caci gandacul asta ,nu va fi la nivelul meu niciodata. Dupa cativa pumni impartiti ,ma trezesc cu toate privirile asupra noastra si cu bodyguard-ul ce intr-un final a reusit sa ne desparta. Protagonistii acestei comedii proaste: James-magnetul de probleme si Sebastian-problema

~20 de minute mai tarziu~

-Nu stiu cum reusiti din prima zi , dar toti trei sunteti pedepsiti in urmatoarea saptamana .
-Spuneti-mi ca glumiti ,va rog.
Adauga fata, moracanoasa, ce nu mai avea mult si imi inrosea si celalalt obraz .
-Imi pare rau domnisoara, dar astea sunt regulile .
-Adica eu sunt cea care a sarit la bataie? Adauga din nou, arucandu-mi o privire ucigatoare.
-Și tu, i-ai dat o palma d-nului Lange si sa-ti reamintesc cum ai intrat in birou?
-Astea sunt regulile domnule director,  va dau dreptate, intervin fara pic de rusine, fata asta o sa regrete pentru palma aia.
Regulile sunt pentru toti ,termin remarca si ma fac mai confortabil in fotoliul din biroul directorului.
-Tu sa taci, tipa fata la mine infricosatoare, aproape ca imi venea sa fug de acolo, de frica ei.
-Zici ca sunteti copii! Tata, te rog, stii ca trebuia sa plec saptamana asta, te rog nu face asta ,nu acum.

"TATA" deci. Se pare ca lasul de aceea avea gura mare, e aparat in prima instanta de tati. Hai sa vedem cum va mai fi in urmatoarele luni. Caci fata Smartphone si printisorul asta, vor regreta ziua de azi.

-Sebastian te rog sa taci! Tu James  Lange, nu ai cu atat mai mult, nimic de comentat.
-Nu ma mai flatati ,va rog.
-Daca ai un nume asa de cunoscut, de ce nu incerci sa iesi in evidenta, in mod constructiv?
-Poate as fii iesit, daca baiatul dumneavoastra ,ar avea o gura mai mica si si-ar vedea lungul nasului.
Am venit aici doar pentru orar si planul scolii .Acum, daca se poate sa mi le acordati? In continuare sunt in intarziere ,am o zi aglomerata.
-Uitati orarele fiecaruia dintre voi trei. Il bag in buzunar si astept momentul in care isi va aminti ca sunt nou aici. Insa acest moment intarzie sa apara asa ca cer al doilea lucru dupa care am venit.
-Ati uitat de plan, va rog daca s-ar putea sa...
-Nu! Secretariatul este inchis saptamana aceasta, asa ca domnisoara Miller, o sa va arate scoala, in caz ca aveti nevoie. Nu-i asa?
-Nu cred ca po...
-Nu mai lasat sa termin, nu vrem ca media aceea buna, sa fie stricata supa acest incident. O medie scazuta la purtare ,arata foarte urat in dosarul pentru facultate.
-De ce nu ar putea Sebastian sa o faca?
-El...
-As putea sa vin si eu daca vrei baby. Il intrerupe baiatul pe director.

Deci asa sa fie... "baby" zici? Astia doi cred ca sunt intr-un razboi amoros sau ceva .Cu greu se abtin sa nu mai zica nimic, insa fata asta uneori nu stie sa taca .Vrea sa-si arate influenta in fata tuturor ,asa ca nu inceteaza a comenta:

-Nu am chef sa ma cert cu tine acum. Si bine, i-o voi arata! Dar nu acum, cum am zis ,sunt ocupata in seara aceasta si nu am timp sa-mi bat capul cu el.
-Si eu sunt foarte ocupat, am o intalnire importanta ,ce nu poate fi amanata si ce sa vezi, nici eu nu am timp sa-mi bat capul cu ea. Asa ca ,acestea fiind spuse: la revedere!

Ma ridic de pe scaun si ma indrept spre iesire. Nu mai puteam sta in acel aer sufocant ,iar față de fata aceea, ce nu cred ca are o viata sociala prea bogata si nici o intalnire prea importanta, poate doar cu propria reflexie in oglinda, caci nu-mi dau seama cine ar putea sa o suporte prea mult la cat de mult vorbeste, eu chiar trebuie sa ajung la service pana nu se face prea tarziu, urmand sa iau drumul inapoi spre casa.

~Julia~

-Toata situatia de astazi, ma va afecta in urmatoarele ore? Intreb asigurandu-ma ca totul va decurge bine.
-Nu, daca iti accepti pedeapsa si cum esti un elev model, presupun ca totul o sa fie bine si nu o sa mai repeți aceste greseli, ce nu sunt exagerate, dar nici de trecut cu vederea.
-Si este posibil ca tata ,sa nu afle despre aceasta greseala?
-Totul este la latitudinea ta.
-Bine, am inteles. O zi frumoasa, la revedere!

Si astea fiind spuse, ies imediat pe usa ,parasind incaperea alaturi de Sebastian.

-Ce mai vrei si tu?
-Esti bine? Esti cam rosie la fata si nu cred ca este din cauza revederii noastre, dupa atat timp. Julia trebuie sa vorbim.
-Poftim, tu te auzi? Ce a fost tot circul acela?
-Am stat de vorba cu tatal meu.
-O ora? Nu puteati discuta acasa, nu merita amânarea pentru putin timp?
-Nu inteleg unde bati.
-Daca ai fii fost mai rabdator, mai putin egois ,astea nu s-ar fi întâmplat. Asa ca te rog mult, lasa-ma in pace, noi doi nu mai avem nimic de impartit sau discutat.
-Am vorbit despre presedintele din acest an. Daca nu mai faci pe suparata, ai putea fii vice presedinte.
-Tu te auzi, deja te vezi presedinte? Nu, nu multumesc .Poti ramane cu faima ta imaginară, creata de tatal tau. Daca ai fi un adevarat lider ,un adevarat barbat ,ti-ai crea visele cu mainile tale si curat ,nu peste munca celorlalti si stradania de ani a altor persoane.
-Pai ,pacat. Ai fi fost un vice presedinte bun. Oricum, stai linistita, ne intalnim la detentie baby, discutam atunci detalii.
-Ma faci sa te urasc Sebastian si ăsta nu este un sentiment, ce vreau sa faca parte din mine. Doar te rog, sa te opresti.

...