31

1.4K 49 10
                                    

~Julia~

Mellisa m-a anuntat de ceva vreme ca are treaba in oras, asa ca am ramas singura in apartamentul ei. Ce as fi putut eu sa fac singura intr-un oras necunoscut? Nimic, asa ca am ales sa raman in apartament si sa mai analizez putin imprejurarile in care ma aflu. Am aranjat putin livingul, dupa care asezandu-ma pe canapeaua invelita in materialul pufos, alb al paturii de deasupra, aleg sa privesc televizorul in cautarea unui film bun. Dupa zece minute in care am stat pe internet, in cautarea a ceva ce mi-ar placea, in sfarsit dau de un film, insa nu apuc sa ma uit, caci telefonul rasuna in tot apartamentul. Privesc ecranul stralucitor si cand vad numele de pe ecram, ma grabesc sa raspund. Madalina nu mi-a raspuns toata ziua, poate s-a intamplat ceva cu telefonul ei, iar acum foloseste telefonul iubitului ei pentru a ma suna:

-Buna, adaug entuziasmata abia asteptand sa vorbesc cu prietena mea.
-Buna Julia.
-Laur? Ce s-a intamplat cu Madalina, tot incerc sa dau de ea, insa este in zadar.
-Madalina nu va fi incantata ca te-am sunat, insa...
-Ce s-a intamplat, este totul bine?
-Ea este Julia, dar James... James...

In momentul ala, mintea mea s-a umplut cu tot felul de scenarii si in incercarea de a-mi opri toate ideile proaste, il intrerup pe Laur care o tot lungea in adaugarea raspunsului:

-Ce s-a intamplat cu James?
-Are nevoie de tine.
-James are nevoie de mine, intreb ramanand putun uimita de aceasta propozitie.
-Julia, adauga baiatul, iar dupa o pauza mai lunga ofteaza zgomotos.
-Laur poti folosi mai multe cuvinte te rog?
-James a ajuns la inchisoare Julia.

Si asta a fost momentul in care mi s-a rupt firul povestii. De ce a ajuns la inchisoare si de ce are nevoie de mine?

-De ce?
-Din cauza lui Sebastian, dar James este nevinovat, de aceea te rog sa te intorci in oras si sa il ajuti, tu stii mai multe despre seara in care James a fost injunghiat si poti dovedi cateva lucruri importante.
-Dar nu stiu de ce a fost injunghiat in acea noapte, adaug si simt cum panica ma cuprinde. As vrea sa-l ajut, dar nu stiu cum.
-Intoarce-te in New York!
-James stie despre asta, tata stie, il ajuta?
-Da, da, domnul Miller este alaturi de James in acest proces.
-James... James este bine?
-Poti veni si il poti intreba chiar tu.
-Noroc ca nu am terminat de despachetat. Iau primul avion inapoi spre casa.
-Multumesc Ju...
-Nu ai pentru ce.
-Suna-ma sa imi dai detalii despre zbor, vin sa te iau de la aeroport.
-Bine, bine. Vorbim mai incolo.
-Bine, astept mesajul tau.

Nu pot sa cred ca James a intrat intr-o alta problema. Adica... in ce problema? A reusit sa intre direct in inchisoare. Stiam eu ca s-a intamplat ceva grav in noaptea aceea, altfel de ce James ar fi ascuns asta de toata lumea? Nimeni nu stia, mai putin eu. Ce a fost in capul lui, in ce s-a bagat? Atatea intrebari la care voi avea raspuns doar cand voi ajunge sa vorbesc cu tata, cu Laur sau chiar cu James. Doamne... baiatul asta este predestinat problemelor?
...

Termin de facut bagajele si exact cand sa ies pe usa, Mellisa intra putin ravasita in apartament. Ce a patit si ea?

-Esti bine, o intreb cand ajunge in fata mea.
-Da, sunt bine. Unde pleci Julia ?
-Ăă... cred ca vacanta mea a cam luat sfarsit Mellisa.
-De ce? Si cum aveai de gand sa pleci fara sa-mi spui?

Cum sa ii spun ca fiul ei este in inchisoare?
Mai bine ocolesti intrebarea Julia.

-Iti lasasem un biletel langa televizor, adaug si fac semn catre foita alba ce statea exact in locul specificat.
-Draga mea... in mare masura stiu despre ce este vorba, nu te mai ascunde de mine. Si daca vrei, du-te linistita acasă si ai grija de ceea ce iubesti. Lupta pentru ceea ce iubesti, dar si pentru ceea ce vrei tu.
-Multumesc Mellisa.
-Te iubesc draga mea, adauga si ma strange  in bratele ei calduroase.
-Si eu, spun raspunzandu-i strans la imbratisare.
-James este foarte norocos ca tu existi in viata lui, imi sopteste dandu-mi o suvita de par dupa ureche, chiar daca nu isi da seama. Sau poate o face...
-Sa speram ca va fi bine, fie ca isi da seama sau nu. Prefer sa fie asa decat sa-l stiu altundeva, departe de mine, de noi toti.
-Ai grija de voi, ma roaga pentru ultima data, inainte de a inchide usa.

Prețul fericiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum