Prețul fericirii

22

19:19

Imi indrept pasii rapid din masina ce tocmai a fost parcata pe alee, catre intrarea in casa. Imediat ce Mikel ne deschide, majordomul casei se indreapta catre bucataria de unde se intoarce cu o tava pe care erau asezate doua cani. Imediat ce ma invita sa iau una, imi pot da seama ca ceaiul cald imi va prinde bine.
Dupa ce James lasa patura si prosoapele in baia de serviciu, de jos, ne indreptam catre etaj cu canile in maini. Pasii lui James sunt destul de rapizi, asa ca incerc sa tin pasul cu el si in momentul in care alege sa sara peste doua trepte de odata. Ajuns in fata usii baiatul tatuat, se opreste, abia acum verificand daca nu cumva m-a pierdut pe drum:

-Te rog, adauga si deschizand usa imi face semn sa intru inaintea lui.

Camera ca de fiecare data este acoperita de intuneric si doar in momentul in care James aprinde lumina pot observa ceva si pot inainta prin jur.
Fara alte introduceri, baiatul ce tocmai a fost dragut cu mine, chiar ciudat de dragut, decide ca tricoul pe care il poarta il deranjeaza prea tare, incat nu mai poate astepta sa se schimbe in baie, asa ca il arunca cat colo pe podea. Andomenul bine lucrat, insa inundat in tatuaje, are si acum cicatricea cutitului ce odata i-a dat batai de cap. Fara sa ma gandesc prea mult, ma apropii incet de el, la un moment dat insa, prea aproape. Il privesc atenta in ochi, dupa care iu ating delicat fosta rana:

-Te mai doare?

Nu imi raspunde pentru moment, insa imi atinge usor obrazul cu degetele sale, mangaindu-l delicat. Ma privește atat de intens incat abia acum imi dau seama ca inca il ating fara nici un motiv, fara nici o problema:

-Nu si asta datorita tie Julia.
-Asa este ,nu?

Rade, James chiar rade si isi mai si etaleaza zambetul acela perfect. Zambet ce ma poate topi oriunde, la orice ora.
Dupa ce isi indeparteaza degetele de pe fata mea, se reintoarce la dulap, de unde i-a o pereche de pantaloni scurti din trening, gri. La început am avut impresia ca James nu va avea nici o jena si se va schimba de fata cu mine, insa spre bucuria mea, face cale intoarsa catre baie:

-Iti poti alege tu ceva de imbracat, eu ma duc sa fac un dus. Daca vrei poti face si tu dupa.
-Bine, mersi!
-Nu ai pentru ce, adauga si intra zambind discret in baie.

Ma gandesc ca nu as vrea sa treaca ziua de azi, ca asa prost cum a inceput, asa de frumos se termina. Adica... nu pot spune ca James mi-a declarat dragostea lui, insa gesturile astea simple, zambetul lui, este de ajuns pentru a-mi face ziua mai frumoasa. Poate mi s-au aprins mie, prea tare calcaile dupa el, insa schimbarea lui de comportament nu pot spune ca nu ma incanta. Dar cum lucrurile frumoase nu dureaza prea mult, tare imi este frica ca peste putin timp si momentele astea vor deveni amintiri, ca vom reveni la indiferenta si la dorinta lui de a mentine distanta.
Cu pasi mici ma indrept catre dulapul negru si deschid atenta prima usa. Aici se aflau tricourile, bluzele sau orice alte obiecte vestimentare din zona superioara. In a doua usa erau blugi, pantaloni,  treninguri, si cateva rafturi goale iar dezchizand si ultima usa, imi dau seama unde se ascundea toata eleganta unui barbat. Intradevar, in cea mai mare parte a dulapului, erau asezate pe umerese paltoane, sacouri, veste, pantaloni de costum si nu in utimul rand camasi. Spre mica mea surprindere toate lucrurile erau negre sau bleumarin, iar ce imi atrage atenția este singura camasa alba. Nu stiu daca mai sunt si altele, dar ceva imi spune ca aceasta este cea pe care vazut-o si ultima data in camera asta, cand am aruncat-o cat colo, ca James sa nu ma vada umblandu-i printre lucruri. O iau atenta in maini si la fel ca ultima oara inspir parfumul puternic, barbatesc. Miroase atat de tare a El. Doamne, parfumul lui ma înnebunește.
Dupa ce ma gandesc ca, camasa este destul  de lunga incat nimic sa nu ramana la vedere, decid ca ea sa fie decizia finala si inchid si restul usilor.
La doar cateva secunde distanta isi face si James aparitia, ca de fiecare data, fara tricou, doar in pantaloni sai scurti si un prosop in jurul gatului, cu care din cand in cand isi sterge parul ud. Fara a mai spune ceva, iau drumul băii, unde doar ajunsă, mirosul lui imi invaluie simturile.
Ma apropii de dusul unde pana si cabina are geam fumuriu si dau drumul apei calde. Pe de o parte as avea nevoie de un dus rece pentru a ma trezi putin din această melancolie si sa ma conving ca tot ce traiesc acum nu este un vis, insa pe de alta parte o baie calda ar fi cea mai buna, dupa o zi petrecuta in ploaie. Plus ca, cele cateva stranuturi de care am avut parte, anunta o posibila raceala.
Las stropii fierbinti sa-mi incalzeasca trupul si neavand de ales, gelul lui de dus sa-mi acopere pielea.
Si astfel dupa zece minute petrecute in baie, ies ibracata in camasa sa alba si cu un prosop in jurul capului, in dormitorul unde James isi usca acum parul sau mai bine zis, unde isi termina de uscat parul. La sesizarea prezentei mele in camera se obreste cateva secunde, atintindu-ma din nou cu ochii aceia verzi, insa de data asta ma priveste diferit, am ceva pe fata?