Lupte interioare

XV - Cecul şi apropierea celor doi

       Într-una din zilele următoare, Athena coborî în bucătăria pensiunii şi acolo o găsi pe mama şi pe unchiul ei întorşi de la cumpărături. Nimic neobişnuit în acest fapt, însă cantitatea cumpărăturilor era foarte mare şi Athena, observând sacoşele multe şi pline cu diverse produse, înşirate prin bucătărie, o întrebă pe mama sa:

        - Mami, pentru cine ai făcut atâtea cumpărături?

        - Pentru masa festivă, de după nunta ta.

        - Atâtea? întrebă aceasta, fiind foarte mirată.

        - Da, ştiu că sunt multe, dar meniul l-a ales Fabio. Sincer, sunt lucruri cam inutile, la fel şi aranjamentele florale, dar el a insistat pentru toate acestea. 

        -  Aranjamente florale?! întrebă Athena și mai uluită.

        - Da, el a vrut, a răspuns mama ei.

        -  Pot să ştiu cine plăteşte toate astea?

        - Păi... cumpărăturile le-am plătit eu, dar asta din cauză că am uitat cecul pe care Fabio mi l-a dat. A spus că suportă el toate cheltuielile.

        - Poftim!!! Mamă, tu ai acceptat să iei bani de la el?

        - El s-a oferit şi chiar a insistat.

      - O, Doamne! Nu-mi vine să cred, că tu ai acceptat acest lucru! îi zise aceasta mamei ei, începând să fie supărată de veştile aflate.

        - Athena, iubita lui mami, nu trebuie să te superi pentru lucrurile astea. Aşa este normal. Încă de pe vremea mea bărbatul plătea cheltuielile de nuntă.

        - Mami, nu mai suntem de mult pe vremea ta şi în plus, îţi amintesc, că nunta asta nu este una adevărată, este o simulare de nuntă. Tocmai de aceea, nu are nevoie, de petrecere, de datini sau mai ştiu eu ce. Şi nu accept, sub nicio formă, să cheltuim banii lui Fabio. Dacă el are bani, asta nu înseamnă că el trebuie să plătească totul. Mami, nu putem abuza de el şi de banii săi, nu suntem nişte profitori.

    Athena vorbi cu calmul ei firesc, dar precis și răspicat, iar mama sa începu să-i dea dreptate, după expresia feţei de căinţă pe care o avea în acel moment.

        - Dar lasă-l, ştrunfiţo, să plătească că are destui bani, nu-ţi face tu griji, interveni şi unchiul său, care până atunci nu a spus nimic, ci doar era atent la discuţia celor două.

        Athena se uită la el cu privirea încruntată şi îi spuse:

        - Unchiule, cu tot respectul cuvenit, te rog frumos, să nu intervii în această problemă!

        - Athena, ai dreptate. Nu trebuia să accept acel cec de la Fabio. Dar, el a stăruit atât de mult şi tu ştii, că eu sunt mai slabă la astfel de lucruri, a spus doamna Veronica cu o părere de rău sinceră în glas, iar Athena remarcând căinţa mamei ei, îi zise cu o voce binevoitoare:

        - Nu-i nimic, mami. Vom repara acest lucru. Ai spus că n-ai cheltuit niciun ban din acel cec, nu?

        - Nu am cheltuit, îl am în camera mea, în buzunarul şorţului. Când mi l-a dat purtam acel şorţ şi când am plecat la cumpărături am uitat să-l iau.

        - Foarte bine. Te rog, du-te şi adu-l şi i-l vom înapoia imediat! Nu-ţi face griji pentru banii pe care i-ai cheltuit pe acele cumpărături, pentru că ţi-i voi înapoia eu.