Pe drum, bruneta mergea încet, nu se grăbea deloc în pofida ploii de care era ameninţată. De fapt, nici nu era conştientă de acest aspect. Nici măcar picăturile de ploaie, care începuseră să cadă uşor, nu au făcut-o să mărească pasul. Din contră, se pare că nici nu a băgat de seamă că ploaia începuse deja. Conştiinţa ei nu era prezentă, gândurile îi zburau la ziua cumplită pe care a avut-o. Prea multe neplăceri pentru o singură zi. Întâlnirea de dimineaţă cu acel străin, urmată de umilirea de după-amiază, provocată tot de el, discuţiile avute cu Alex, cea din parc, care nu fusese atât de gravă, dar fusese, cea de la bowling şi acum această ceartă dintre el şi Dragoş, în care ea fusese motivul. Ura să fie implicată în astfel de situaţii şi să atragă atenţia asupra ei. Era duminică, singura ei zi liberă şi spera că va fi o zi relaxantă, dar se dovedi a fi o totală dezamăgire.
În timp ce mergea şi se gândea la toate acestea, se auzi o maşină venind din spatele ei. Nimic neobişnuit, era un drum principal şi treceau foarte multe maşini pe acolo, dar faptul că încetini în momentul când se apropie de ea, era neobişnuit şi asta a scos-o din şirul ei de gânduri. A crezut că poate este un şofer care vrea doar să parcheze, dar maşina a ajuns în dreptul ei şi claxonă. Era convinsă că este Alex şi o supără faptul că nu a ţinut cont de dorinţa sa, de a merge singură acasă. Și-a întors capul în direcția mașinii şi a constatat că nu era Alex. Era o maşină de lux, mare şi de teren, un vehicul sportiv-utilitar cu remorcă şi aceea nu era maşina lui Alex. N-a recunoscut maşina şi nici şoferul din cauza ploii şi a întunericului, aşadar, îşi continuă drumul.
-Bună seara, puştoiaco, spuse şoferul zâmbind, iar bruneta se uită cu stupoare la acesta, recunoscându-i vocea aceea, ce i se părea cea mai dizgraţioasă voce. Era el, bărbatul pe care spera să nu îl mai vadă niciodată în viaţa ei.
Soarta făcuse ca el să apară şi să-şi parcheze maşina în parcarea localului "La Baronu", tocmai când Alex şi Dragoş începuseră scandalul şi recunoscându-i pe cei doi, se opri pentru a se uita la ei, iar situaţia deveni şi mai interesantă pentru el în momentul în care bruneta îşi făcuse apariţia şi observă că era şi ea implicată în acel scandal. Nevrând să fie văzut de ea s-a retras într-un loc mai ferit. Dar a continuat să fie atent la cele petrecute şi chiar s-a amuzat de situaţie. În urma plecării ei, străinul s-a urcat la volanul maşinii sale şi porni după ea.
Bruneta, fiind îngrozită de apariţia lui, şi-a întors numaidecât ochii de la el, văzându-şi de drum fără să-i răspundă la salut. Acesta insistă, continuând să meargă cu maşina încet pe lângă ea, scoţându-şi capul şi umerii pe geamul portierei a maşinii, spuse:
-Hei, puştoaico, urcă în maşină! Te duc eu la pensiune şi eu tot acolo merg.
La ea persista tăcerea şi ignorarea, sperând că astfel respectivul va renunţa şi că îşi va vedea de drumul său, dar după încă vreo cinci metri de mers, în care necunoscutul aşteptă un răspuns ce nu mai veni, viră dintr-o dată spre stânga, partea pe care se afla ea şi opri maşina chiar în faţa ei, împiedicând-o astfel să-şi continue drumul. Coborî din maşină grabnic și veni spre ea.
Era ultimul lucru de care fata avea nevoie pentru a încheia acea zi de coşmar. Se întreba în sinea ei, ce voia de la ea, de ce nu renunţă să o mai deranjeze şi cum va scăpa de data aceasta de el?
- Nu auzi, sau te faci că nu auzi? îi spuse acesta, aflându-se acum chiar în faţa ei.
- Vă rog frumos, să mă lăsaţi în pace! rosti ea, fără ca măcar să îl privească şi ocoli maşina, vrând să plece mai departe, dar străinul i-a apărut, pe cealaltă parte, din nou în faţă, împiedicând-o.
CITEȘTI
Lupte interioare
Romance„Omnia vincit amor, et nos cedamus amori" Virgiliu (Iubirea învinge orice şi noi ne plecăm puterii sale) „Îşi ridică privirea şi se uită contemplativ la soţia lui, fără să clipească. În acele clipe se născu o nouă întrebare în gândurile sale şi anu...
