Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 2.

În timp ce citesc fiecare postare a lui,  primesc un mesaj de la el: "Pizza a fost delicioasă dar data viitoare cu mai multă dragoste, Jasmine. x".

 Îi răspund repede "Stai, de ce mi-ai dat follow? Vrei să râzi de mine sau ceva? Mi-a cam ajuns în liceu".  

"Nu. Nu dau follow puştoaicelor de care vreau să râd. Dau doar fetelor despre care vreau să ştiu mai multe. Apropo îmi place casa ta."

Rămân nedumerită în privinţa lui şi închid laptopul. Îl aşez pe birou, îmi aranjez patul pentru somn şi mă îndrept să trag draperiile ca mâine să mă trezească doar alarma, nu şi soarele.  Mă uit  spre aleea casei şi fior mă cuprinde din cap până în picioare, pielea mi se face ca de gaină, culoarea feţei mele se schimbă într-un alb intens. Justin. Se uită spre fereastra camerei mele şi îmi face cu mâna. Mă uit urât spre el şi trag repede draperiile. Cobor la parter cu gândul să merg la el să îl întreb ce vrea de la mine şi ce caută la ora asta pe aleea casei mele.

Mă încalţ şi ies uşor din casă să nu îşi dea mama seama că am ieşit. Mă îndrept spre Justin care a rămas neclintit de când l-am văzut. Ajung în faţa lui şi îl împing puţin în spate cu mâinile.

-Ce e în neregulă cu tine?! îi spun nervoasă.

-Nimic. Ştii, îţi stă bine nervoasă.

-De unde ştii unde stau?

-E un secret. Şhh. îşi duce degetul arătător spre buzele mele.

-Eşti ciudat!

-Nu chiar, aş spune mai bine nenorocitul ce o sa îţi fure inima. 

-În visele tale! 

Mă uit nervoasă în ochii lui şi apoi mă întorc să mă duc în casă dar mâna lui îmi prinde puternic încheietura mâinii mele firave. Mă trage lângă el şi îmi prinde cu cealaltă mână şoldul. Îi simt respiraţia caldă lângă ureche.

-Îmi placi. îmi sopteşte.

Orice încerc să fac să scap din braţele lui e în zadar. Puterea lui o depăşeste cu mult pe a mea.

-Dacă mă placi de ce nu faci şi tu ca toţi băieţii normali? Ştii, băieţii normali te invită la o întâlnire nu intră în curtea ta la 11 noaptea şi te sperie de moarte.

-Pentru că eu sunt diferit.

Îmi fură un sărut pe obraz şi îmi dă drumul. Mă îndepărtez cât mai repede de el şi nu îmi întorc privirea în spate.

-Noapte bună, Jasmine.

-Noapte bună şi ţie... Justin. mă întorc.

Îmi zâmbeşte şi dispare în negura nopţii. 

Intru în casă, încui uşa bine şi pun cheia uşor pe suport. Simt o arsură în locul unde m-a sărutat Justin şi ating uşor cu vârful degetelor partea aia. Nu ştiu de ce, dar încep să zâmbesc şi mă îndrept spre scări, dar mama îmi iese în cale.

-El e iubitul tău? Ştii foarte bine că mie poţi să îmi spui orice. Acum eu îi ţin locul surorii tale. Nu mai poate fi ea aici, s-a căsătorit, are viaţa ei, Jasmine.

-Mamă, ştiu asta. Nu e iubitul meu! Este un... băiat.

-Un băiat mai special din câte văd.

-Nici nu îţi închipui... 

-Bine atunci, du-te la somn, mâine e o zi lungă pentru amândouă.

-Noapte bună, mamă.

-Noapte bună, draga mea.

O îmbrăţişez pe mama apoi mă duc în camera mea răsuflând uşurată.

Mă bag în pat şi îmi iau telefonul de pe noptieră şi îi trimit repede un mesaj lui Edith: " Mi s-a întâmplat ceva super ciudat şi într-un fel straniu. Mâine veniţi la Carlo's pizza şi vă povestesc totul.  xx". Îmi învelesc trupul cu pătura călduroasă şi moale şi corpul mi se relaxează instant şi adorm destul de repede.

***

-Jasmine, e gata masa!

-Vin acum, mamă!

Mă îmbrac repede cu jeanşii deschişi la culoare, o camaşă albă, puţin transparentă, pe dedesubtul ei sutienul negru, în picioare Vanşii crem ce se potrivesc cu jacheta de piele pe care o iau în mână. Părul îl prind într-un coc finuţ cu o fundiţă albă. Puţin machiaj şi sunt gata de una dintre cele mai grele zile de muncă.Îmi bag cheile, telefonul şi alte lucruri în geantă şi cobor repede pentru micul-dejun.

**

-Bună dimineaţa!

-Neaţa! spun Jamie şi Jessica sincron, de parcă au repetat asta de câteva ori înainte să ajung eu.

-Avem deja 11 comenzi. îmi spune Jamie, trecând pe lângă mine cu sac plin de făină.

-Deja 11 comenzi?! Oamenii aştia mănâncă pizza şi dimineaţa?

-Se pare că da. Schimbă-te repede şi treci la livrat.

-Imediat.

-Jasmine! mă strigă Jess.

-Ce e?

-Te place. 

-Cine? Jamie? 

-Nu. Justin.

-De unde ştii tu asta?

-O să vezi...

 După ce mă îmbrac merg să iau adresele de pe bufet. Mă uit printre toate să văd dacă ştiu unde să mă duc şi dau peste adresa care cu siguranţă o să mă bântuie mult timp. Ugh, urăsc adresa asta!