Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 11.

Muzica răsună asurzitor în toată încăperea. Luminile se plimbă haotic pe zecile de oameni ce dansează cu partenerii ori cu prietenii. Justin mă trage pe ringul de dans şi se uită atent la mine asteptând sa îmi unduiesc corpul pe lângă al său. Partea mea timidă de a dansa în public si inocenţa mă fac sa mă înroşesc şi mă retrag pe unul din scaunele barului. Justin se întreaptă spre mine cu o faţă confuză.

-Ce e? mă întreabă punându-şi măna pe piciorul meu.

-Nimic.

-Atunci? Ţi-e ruşine să dansezi în faţa mea?

Evit să răspund şi mă întorc spre barman. Justin se pune pe scaunul din stânga mea şi se uită atent la faţa mea. 

-O bere, te rog! îi spun barmanului ce tocmai s-a aşezat în faţa mea.

-A vrut să spună o apă cu lămâie. intervine Justin încruntat.

-Beau ce vreau eu, Justin! Nu te mai băga! îi spun nervoasă.

Se uită urât pe mine şi mă ia de încheieturile mâinilor. Mă trage într-un colţ mai retras şi mă lipeşte de zid. Îşi lipeşte fruntea de a mea şi mă priveşte în ochi.

-Bei ce îţi dau eu voie să bei! se răsteşte la mine strângându-mi puternic înceieturile.

-Încetează! Mă doare.

Îşi dă seama că vorbesc de strânsoare şi o slăbeşte. Îşi lipeşte buzele de ale mele şi îmi lasă braţele libere. Îl simt cum se calmează şi revine la comportamentul ce l-a avut cu ceva timp în urmă. 

Termină sărutul muşcându-mi buza înferioară şi mă trage la bar. Se pune pe unul din scaune şi pe mine mă aşează în faţa lui. Îmi dau seama ce vrea sa fac şi încep să dansez uşor, uşor. Începe să zâmbească arătându-şi satisfacţia. Bea din apa cu lămâie ce a comandat-o pentru mine, dar nu îşi dezlipeşte privirea de corpul meu. La un moment dat, se ridică şi îmi prinde şoldurile. Îmi ridic privirea spre ochii lui şi îi zâmbesc. Dansâm amândoi pe o melodie country. Încep să râd când mă învârte şi mă ridică pe ringul de dans. Privirile noastre sunt conectate una cu cealaltă, nepăsătoare de ce se întâmplă în jur. Melodia se termină şi respiraţiile noastre accelerate se fac auzite. Oamenii încep să aplaude şi fac o reverenţă în semn de mulţumire. Justin mă trage afară din încâpere şi începem să alergâm pe punte.  

Se preface că se împiedică şi cade pe spate. Ajung în dreptul lui şi mă trage peste el. Îmi strecor degetele prin părul lui şi îl ciufulesc. Râde şi îmi trage bărbia cât mai aproape de el. Îmi lasă săruturi dulci pe buze şi îşi pune mâinile împrejurul corpului meu. Stăm aşa ceva timp până când unul din personal ne deranjează momentul.

-Mhm. spune un bărbat îmbrăcat într-un costum de marinar, foarte drăguţ.

-Da? întreabă Justin amuzat de situaţie.

-Mă scuzaţi, dar aş dori să spăl puntea. 

Încep să râd şi mă ridic. Îi dau o mână de ajutor lui Justin şi începem să alergăm pe punte.

-Copiii aştia! bărbatul începând să spele.

Justin mă trage după el în camera noastră. Mă bagă în baie şi mă încuie acolo. Începe să râdă şi aud cum se mişcă alert prin cameră. Bat cu pumnii în uşă şi strig să îmi deschidă.Mă dau bătută şi mă pun în fund. Nu se mai aude nimic din cameră. Unde dracu a plecat şi băiatul ăsta?!

După 5 minute de linişte aud clanţa uşii deschizându-se. Vocea lui Justin se face auzită în timp ce îmi descuia uşa. M-am ridicat repede şi am sărit pe el.

-De ce m-ai închis? îi spun puţin nervoasă.

-Nu avem timp de asta. Vino!

Mă trage de încheietură pe puntea neluminată a vaporului. Justin îmi pune mâinile la ochi şi îmi îndrumă paşii. Din când în când îmi spune să fiu atentă că sunt trepte. Ne oprim şi Justin îşi îndepărtează mâinile de ochii mei. Văd mici luminiţe pe podeaua uşor umedă. Note muzicale încep să danseze şi vocea angelică a lui Justin îşi face simţită prezenţa. Îmi face semn să mă pun pe pătura întinsă de el, înconjurată de mici lumânări. Una din mâinile lui îmi mângâie uşor obrazul şi muzica se opreşte. E atât de linişte încât pot auzi respiraţiile noastre, una mai accelerată decât alta. Din înstinct buzele mele le apasă pe ale sale şi degetele ni se împreunează. Niciodată un băiat nu s-a comportat aşa cu mine. Probabil pentru că nici eu nu m-am ataşat aşa tare de vreunul dintre ei. Dar cu Justin e altceva. Simt că îi pot spune orice fără să spună nimănui, că îi pot arăta orice fără să râdă măcar un pic. În momentul ăsta el e tot ce am eu nevoie. Sper ca într-o zi să fie reciproc...

***

După micul dejun gustos, mergem amândoi prin magazine. Justin se opreşte la o argintărie şi intrăm.

Din perspectiva lui Justin.

Mă uit prin vitrine şi nu e mai nimic interesant. O văd pe Jasmine cum e captivată de  unul din inelele din faţa ei. Îşi mută privirea în altă parte când vede că mă uit la ea. 

Îi zâmbesc şi o fac să fie neatentă la mine. Îi arăt câteva lănţicuri şi iau repede inelul şi îl plătesc. Mă duc şi mă uit la nişte brăţări de mână şi cu coada ochiului o văd cum caută inelul. Dezamăgită vine la mine şi îmi spune să plecăm.

-Mă poţi aştepta pe punte? Vreau să mă duc până la toaletă. îi spun cât de cât convingâtor.

-Ok. 

Se aşează pe una din bănci şi se uită atent la mine. Intru într-o mică florărie şi iau un trandafir roşu.

-Uh, îţi ceri iubita în căsătorie? E o fată norocoasă. îmi spune tipa de la casă.

-Nu o cer în căsătorie...încă.

-Trandafir, inel, eu aşa am crezut. Poftim trandafirul. Sper să-i placă.

Îl ascund la spate şi ies zâmbind. Jasmine se uită la doi copii ce se joacă pe lângă mama lor. 

Din perspectiva lui Jasmine.

Aud cum Justin se aşează pe bancă. Îi zâmbesc şi îl întreb curioasă:

-Ce ascunzi la spate? 

-Nimic. spune puţin panicat.

-Haide! Aratâ-mi! Sper că nu mi-ai adus hârtie igienică.

-Nu, stai liniştită. Doar închide ochii şi lasă-mă să mă joc cu mâinile tale.

Îi întind confuză mâinile şi închid ochii. Începe să se joace cu degetele mele. Simt ceva rece pe inelarul meu.

-Pot să deschid ochii, Justin?

-Dacă vrei.

Privirea mea e atrasă de mâinile lui Justin ce-mi pun inelul la care mă uitam în argintărie. Încep să zâmbesc şi mă uit în irişii cafenii ai iubitului meu.

-La mulţi ani, iubito! 

Îmi spune asta şi un trandafir roşu apare. Am uitat complet că azi e ziua mea. 

-De unde ştii că azi e ziua mea? 

-Ştiu multe despre tine. 

Îmi ia faţa în palme şi mă sărută. Limba lui se împreunează cu a mea şi încep amândouă să se mişte sincron.

-Te iubesc, Jasmine!