Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 35.

Din perspectiva lui Justin.

-Puştiule, îmi pare rău pentru ce ai făcut. Acum nu o sa te mai scoată de aici.. îmi spune Kevin ce se asează în faţa mea şi îmi blochează calea. 

-Din nefericite pentru tine, nu am făcut nimic care să îmi ruineze ieşirea mea de aici. 

-O să faci acum. 

Mă uit nedumerit la el. Mă întorc cu spatele dar nenorocitul mă trage înapoi. "Hai să ne distrăm, Bieber" îmi spune cu vocea sa infectă apoi îmi dă un pumn în stomac şi se loveşte singur. Râde ca un idiot în timp ce îşi dă un pumn în faţă şi strigă după gardieni. Mă mobilizez şi mă duc la el cu gândul să îi dau o lovitură zdravănă pentru ce face acum, dar sunt oprit de gardieni.

-Rahat! spun când sunt pus cu spatele la perete şi îmi sunt puse cătuşele.

-Ai făcut-o lată, Bieber! O să îţi petreci sărbătorile în celula ta, de unul singur. îmi spune gardianul în drum spre biroul directorului.

                                                                             ***

-Sărbători fericite, Jasmine! vocile micuţilor, ce stau pe pat, mă trezesc. Îmi deschid ochii şi îi văd îmbrăcaţi cu pulloverele pe care le-am luat pentru ei de Crăciun. Zâmbesc , mă ridic şi îi iau în braţe. 

Mă uit în ochii lui Jazzy şi îi văd supărarea pe care o provoacă lipsa lui Justin. Oh, Justin.. îmi e aşa de dor de tine. De ce trebuia tu să te iei la harţă cu idiotul ăla?

-Jasmine?

-Da, scumpo?

-Crezi că Justin o vină acasă de Crăciun?

-Nu ştiu... sper.

-Crezi că e bine acolo, la facultate?

Încep să râd când mă gândesc că aceşti doi îngeraşi nu ştiu cu adevărat unde este fratele lor acum şi îi răspund:

-Probabil că nu... îi e mai bine aici cu noi.

-Atunci de ce nu vine acasă?

-E complicat... Hai să mâncăm! 

Mă ridic din pat, îmi iau papucii de casă în picioare şi îl iau pe Jaxon în braţe. Jazzy începe să ţopăie în drum spre bucătărie cu mult în faţa noastră.

O văd pe Pattie cum stă la bufet şi toacă legume şi îşi şterge lacrimile din când în când. Când mă vede îmi zâmbeşte şi încearcă să ascundă faptul că a plâns. Îl las pe Jaxon jos şi mă duc la Pattie.

-Eşti ok? o întreb chiar dacă ştiu deja răspunsul.

-Da... e de la ceapă... îmi spune începând să toace şi mai apăsat.

-E ok, Pattie. Şi eu am inima sfâşiată gândindu-mă numai la faptul că planurile mele şi ale lui de a ne petrece sărbătorile în familie, fericiţi, sunt ruinate...

-Nenorociţii ăia! Mă doare sufletul gândindu-mă că o să stea în celula aia infectă în timp ce toată lumea sărbătoreşte Crăciunul. De ce nu putea să stea liniştit măcar acum? 

-Pentru că e Justin...

Pattie lasă cuţitul pe tocător, îşi şterge mâinile, se razmă cu ele de bufet şi începe să plângă. Nu pot să rezist şi încep şi eu să vărs ultimele lacrimi pe care le mai am. 

-La naiba cu tine, Bieber! spun ştergându-mi lacrimile.

                                                                            *

-În seara asta vine Moş Crăciun! spune Jazzy în timp ce îl întâmpină pe Jeremy ce tocmai a venit să ne aducă bradul.

Jeremy îi schiţează un zâmbet şi aşează bradul în living. Îmi spune discret că se duce să facă rost de un costum de Moş Crăciun. O sărută pe Pattie apoi pleacă repede. Îi iau pe copii în braţe şi pe propun să mă ajute să împodobesc bradul. Sunt foarte încântaţi şi îi las pe ei să aducă globuleţele, luminiţele şi ghirlandele. Mă aşez pe canapea, îmi las capul pe spate, închid ochii şi nu pot să nu mă gândesc la Justin. Îmi aduc aminte când în liceu nu îl suportam, când mi-a picat faţa când i-am livrat pizza pentru prima oară, când a plouat şi mi-a dat hanoracul lui pe care îl port acum, croaziera noastră spre America de sud, prima noapte de dragoste şi toate celelalte. 

Copiii vin şi mă retrag din gândurile mele şi începem să împodobim bradul. Jaxon începe să pună globuleţele pe jos, Jazzy pune ghirlandele împreună cu prietenii săi de pluş iar eu împodobesc bradul pe sus, unde copiii nu pot ajunge. Suntem aproape de final şi Jaxon mă roagă să îl ajut să pună un globuleţ. 

Soneria începe să sune, mă pregătesc să mă duc să răspund dar Pattie mă anunţă că răspunde ea. Mă gândesc că sunt colindători şi încep să caut steaua să o punem împreună cu toţii. O găsesc şi imediat Pattie intră în living.

-Uite cine a venit! ne spune cu lacrimi în ochi. 

În cameră întră Jeremy cu un costum de Moş pe el şi cu un sac mare în spate.

-HO, HO, HO! Crăciun fericit! spune ţinându-se de burta falsă de sub bluza de moş. Încep să râd şi mă uit la copii ce sunt foarte încântaţi de el. Jeremy, adică Moşul, le împarte cadourile fiecăruia apoi vine la mine.

-Şi pentru Jasmine are Moşul un cadou! Închide-ţi ochii şi lasă-mă să te leg la ochi cu asta. 

Încep să râd şi îmi aşez bine bucata de material cu care sunt legată la ochi de către Jeremy în aşa fel încât să nu se vadă nimic. Aştept şi parcă aştept de o veşnicie. Îi aud pe copii cum se agită şi Pattie încearcă să îi liniştească şi asta îmi intensifică curiozitatea. După câteva minute mi se înlătură bucata de material de pe ochi şi vederea îmi e în ceaţă. Mi se clarifică imediat şi îl văd pe Justin cum stă în genunchi în faţa mea, cu ochii în lacrimi, cu un zâmbet minunat şi cu o mică cutie roşie în mână.

-Draga mea Jasmine Shelley, te măriţi cu mine?

Nici nu stiu cum să reacţionez. Sunt şocată să îl văd aici dar sunt şi mai şocată că tocmai m-a cerut în căsătorie. Picioarele îmi cedează şi tot ce fac este să mă aşez în genunchi lângă el. Mă uit la chipul lui ce aşteaptă răspunsul meu şi îmi dau seama că trebuie să îi răspund.

-Uhm... eu... da. Da! reuşesc să îi răspund şi îi văd mâinile tremurânde cum scot inelul din cutie şi mi-l pun pe deget. Mă uit la el şi pot să spun că îl ador. Îmi fixez privirea pe Justin şi îl îmbrăţişez fără să mai zic nimic. Mi-era aşa dor de asta! Mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest cadou minunat pe care l-am primit.

-La naiba cu tine, Bieber. îi spun râzând şi în acelaşi timp plângând. 

-La naiba cu mine. îmi spune şi se retrage uşor din îmbrăţişare apoi mă sărută. 

Spune-mi că nu visez că o să mor dacă asta nu e adevărat. Buzele lui moi şi fierbinţi le masează pe ale mele, îmi duc mâinile prin părul lui şi încep să mă joc cu el. Îmi udă buzele cu limba şi îl las lejer să o întâlnească pe a mea.

Poate că sărbătorile mele nu sunt ruinate... sărbători fericite.