Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 45.

M-am decis să schimb coperta cărţii. Cum vi se pare? 

Suntem pe ultima sută de metri şi nu îmi vine să cred că aproape totul este aranjat. Invitaţiile au fost trimise din prima zi în care ne-am hotărât să facem nunta, localul este pregătit cu tot ce trebuie, muzica este pregătită, la fel si meniul. Austin şi-a găsit ţinuta perfectă, numai eu, stau şi aştept acum, în al 13-lea ceas, ca rochia mea mult visată să ajungă tocmai din Australia. Austin mi-a plănuit o întâlnire cu Sophia Tolli, un designer cunoscut, pentru a-mi crea rochia perfectă. După ce mi-a ascultat dorinţele şi mi-a luat măsurile, s-a pus pe treabă şi mi-a promis că va fi gata până astăzi. 

În seara asta, fetele mi-au pregătit o petrecere a burlăciţelor într-un club aflat nu foarte departe de parcul central. Sunt foarte curioasă cum va fi pentru că nu mi-au dezvăluit nimic. Mi-au spus că e o surpriză. Selena, Ivy şi Edith au venit special să îmi organizeze această petrecere cu câteva zile înainte de data evenimentului. 

Timpul a trecut destul de repede, în pofida faptului că aştept ca rochia mea să ajungă. Încep să mă pregătesc pentru petrecere. Imediat ce termin, aud claxoane de maşină şi ţipete la poartă. Privesc pe geam şi le văd pe fete într-o decapotabilă roşie, împodobită cu multe baloane. Chicotesc şi cobor fericită la ele. 

Le iau pe toate în braţe şi le mulţumesc înainte să pornim la drum.  La club suntem aşteptate de către un paznic care pare a fi cel mai serios om de pe pâmânt, însă cred că dacă ajungi să îl cunoşti, nu e deloc aşa. Ne dă voie să intrăm imediat ce Selena îşi arată cardul de identitate şi îi spune despre rezervarea noastră. 

Suntem conduse de către un membru al personalului la masa noastră. Deşi e ora 9PM, oamenii încep să îşi facă apariţia în local. Masa noastră se află aproximativ în centru, fiind cea mai decorată. Baloane peste tot şi pe masă, diferite băuturi alcoolice sau nonalcoolice. 

Petrecerea începe şi pot spune că nu m-am mai distrat aşa de tare de mult timp. Sunt tare bucuroasă că fetele au făcut asta pentru mine, în ciuda faptului că abia am mai ţinut legătura de când am venit aici. Am încercat să mă desprind de tot ce ţinea de trecut, asta implicându-le şi pe ele, însă, acum, consider că am făcut o greşeală îndepărtându-le şi pe ele.  

După ceva timp, îmi simt telefonul vibrând şi decid să ies afară pentru a putea a auzi mai bine. Îmi cer scuze fetelor şi ies în grabă din local şi răspund chiar la fix.

-Alo? Da, mamă?

-Scumpa mea, ce faci? Cum e la petrecere?

-Totul e super! Nu m-am mai distrat de mult aşa. Am ieşit puţin afară să îţi pot răspunde. Tu ce faci? 

-Nu mai bine ca tine, fireşte. Te-am sunat să-ţi spun că rochia ta de mireasă tocmai a ajuns.

-Serios?! spun entuziasmată, aproape ţipând. Ai despachetat-o? Cum e??

-Da, nu m-am putut abţine să nu o fac. Iubito, e superbă! Abia aştept să te văd purtând-o. 

-Oh, doamne! Sunt nerăbdătoare să o văd. Trebuie să fug. Vorbim acasă. Te iubesc!

-Şi eu, draga mea. Distracţie plăcută în continuare. îmi spune şi îi închid telefonul.

Sar în sus de bucurie gândindu-mă că totul este aranjat şi că suntem gata. Dau să plec înapoi în local însă îmi aud numele şoptit. Mă întorc şi nedumerită caut sursa. Îmi aud încă o dată numele şi merg spre colţul clădirii de unde consider că vine sunetul. Imediat ce ajung acolo sunt trasă în spaţiul nu foarte mic mic dintre clădiri.