Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 34.

La multi ani tuturor! Stiu ca nu am mai postat de secole dar stiti cum e, sarbatori, bla bla bla...

Vântul îmi adie prin păr şi îmi mângâie obrajii uscaţi de frigul iernii. Îmi aşez mai bine fularul şi continui să merg unde mi-am propus. Mă aşez în staţia de autobuz şi cu mâinile amorţite îmi scot o ţigară şi bricheta şi încerc să o aprind. După câteva eşuări o aprind şi trag un fum să o menţin aprinsă. Îndes bricheta în buzunar şi continui să fumez.

Fulgii de nea dansează repede prin aer ajutaţi de vânt să se izbească de paltonul meu şi să moară făcându-mă să mă gândesc cum pot fii aceşti fulgi atât de veseli când ştiu că ei vor muri din clipă în clipă? Cum poţi fi atât de vesel când vezi că pierzi pe cineva drag apoi o să iţi pierzi şi viaţa? Aş vrea să fiu un fulg de nea, să nu-mi pese de nimic, să las durerea şi suferinţa în spate şi să mă bucur de ultimul dans pe care îl am cu cei dragi. Iarna e de căcat.

Arunc smocul de ţigară şi urc în autobuzul ce tocmai a staţionat. Îi ofer şoferului banii şi mă aşez pe primul loc pe care îl văd liber. După ce câţiva dintre pasageri coboară, autobuzul porneşte şi îmi lipesc capul de geamul rece lăsând timpul să treacă pe lângă mine, gândindu-mă numai la el. Gândindu-mă că Dumnezeu mi-a ascultat rugăciunile şi mi-l aduce acasă. Gândul că îl pot revedea şi că putem împodobi bradul împreună mă face să zâmbesc. Îi voi lua un cadou special, oricât de mult m-ar costa. De aceea mă îndrept acum spre centrul oraşului. 

Cobor din maşină şi încep să mă orientez. Văd un magazin drăguţ cu nişte pulovere super drăguţe. Traversez strada şi intru în el. Încep să mă uit la tot felul de chestii şi văd puloverul cu imprimeu de reni şi mă îndrept spre el. Îi caut mărimea lui Justin şi din fericire o găsesc apoi mă uit la unul şi pentru mine şi prin surprindere găsesc unul aproape la fel ca al lui. Iau unul şi mă îndrept spre casă. Scot cardul şi îl înmânez vânzătoarei.

-Să aveţi o zi bună şi sărbători fericite! îmi spune îmediat după ce îmi întinde punga.  

Îi mulţumesc şi îi urez şi eu sărbători fericite apoi ies din magazin. Intru imediat într-o argintărie şi privirea îmi este furată de toate bijuteriile încântătoare. Mă îndrept spre tejghea şi întreb vânzătoarea:

-Bună ziua, îmi puteţi arăta ce aveţi pentru cupluri? Aş vrea să îi fac un cadou iubitului meu de Crăciun şi vreau să fie ceva special.

-Sigur, imediat îţi arăt tot ce am.

Îmi scoate câteva brelocuri şi nişte brăţări însă nu mă încântă nimic.

-Nu personalizaţi nimic, aici? 

-Ba da, sigur. Ce doreşti să facem?

-Hm, aş vrea două lănţicuri, unul pentru bărbat şi unul pentru femeie din argint, cu pandantivele de genul ăcesta, îi spun arătând spre nişte brelocuri,  şi cu inscripţia aceasta îi spun şi îi scriu un mesaj pe foaie. Şi pe spate as vrea să îmi scrieţi foarte fin numele Jasmine pe cel de bărbat şi Justin pe cel de femeie. 

-Oh, okay. Când vreţi să fie gata şi vreţi să ţi le livrăm sau veniţi dumneavoastră să le luaţi?

-Înainte de Crăciun şi da, vreau să îmi fie livrate la adresa asta. 

După ce îi scriu adresa îmi iau la revedere şi ies mulţumită din magazin. Mă decid să mă duc la o cafenea apropiată să mă pot încălzi puţin. 

Mă aşez la prima masă pe care o văd şi aştept ca un chelner să vină să îmi ia comanda. În timp ce îmi aşez paltonul pe spătarul scaunului cineva mă deranjează.

-Bun venit la Hope's Café, cu ce vă pot servi?

-Selena? Lucrezi aici?

-Jasmine! Hey! Da, lucrez aici de ceva vreme. Trebuie să îi cumpăr lui Klaus ceva de Crăciun. Ce faci? Nu te-am mai văzut de o veşnicie!

-Uhm, bine. Am mers să îi cumpăr lui Justin un cadou de Crăciun şi după ce beau cafeaua pe care o să o comand acum o să mă duc la magazinul de jucării să le cumpăr câte ceva copiilor. 

-Copii? Şi stai, Justin a ieşit din închisoare?

-Sora mai mică şi fratele mai mic ai lui Justin. Nu, din păcate nu... dar există şanse să iasă de Crăciun.

-Oh, corect. Am uitat de ei doi. Bun mă duc să îţi aduc cafeaua.

Peste cel mult două minute se întoarce cu cafeaua mea. Mi-o pune în faţă, îmi zâmbeşte şi se duce să îţi continue treaba. Îmi beau liniştită ceaşca de cafea caldă şi după ce o termin, cer nota de plată, îmi iau la revedere de la Selena şi îi urez sărbători fericite apoi merg în grabă spre magazinul de jucării. Îmi aduc aminte ce mi-au spus copiii că îşi doresc de Crăciun şi îi cer ajutor vânzătoarei care îmi aduce imediat ceea ce i-am cerut. Le cumpăr şi ies grăbită pentru a opri singurul taxi ce se află pe stradă. 

Urc în spate, pun bagajele pe banchetă şi îi dau taximetristului adresa. Îmi pun căştile în urechi şi îmi indrept privirea spre oraşul luminat în mii de culori. Nici nu observ că am ajuns acasă decât când şoferul opreşte maşina. Îi întind banii, îmi iau pungile şi ies din maşină. Intru în casă şi sunt întâmpinată de cei doi micuţi ce mă îmbrăţişează. Pun pungile sus în aşa fel încât să nu poată vedea ce e în ele şi mă descalţ. Iau pungile şi intru în bucătărie.

-Ceva încurcă planurile puţin, Jasmine...

-Ce e? Ce s-a întâmplat? Justin e bine? 

-Poţi spune şi aşa... s-ar putea ca Justin să nu fie acasă de Crăciun, scumpo. îmi spune aproape lăcrimând. 

-Ce?! Nu... spune-mi că e o glumă şi spune-mi că Justin e sus îşi face un duş că altfel nu te cred...

-Din păcate, nu e sus şi nu face niciun duş...

-Firar! spun bătând cu pumnii în masă. 

Şi aşa toate planurile mele s-au ruinat. Oficial, urăsc sărbătorile!